Daniel D. Marin este un poet român, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala București.USR Filiala București Poezie: Membri
Biografie S-a născut la Călărași, iar din 2012 locuiește la Sassari, în Sardinia.
Participă constant la cenaclurile din București între 2000 – 2009, dar refuză lecturile: când, totuși, le acceptă, devine el însuși un ascultator al poemelor sale, care sunt citite de fiecare dată de altcineva.Daniel D. Marin, la Cenaclul de la Muzeu, 2009 Conform propriilor declarații, el însuși a citit un singur poem, la invitația scriitorului Marius TupanCine este Daniel D Marin – interviu cu Daniel D. Marin, 2012. A publicat poezii în majoritatea revistelor literare importante din România și a realizat rubrici, interviuri și anchete literare pentru mai multe reviste de prestigiu, printre care Luceafărul, Cuvântul, Viața Românească, Suplimentul de cultură și Poesis. În cadrul rubricii sale, „niște tineri.ro”, pe care a inițiat-o și coordonat-o, între 2003-2007, în Oglinda literară, publică, în premieră, interviuri cu tineri poeți precum Elena Vlădăreanuinterviu cu Elena Vlădăreanu, Oglinda literară, septembrie 2003; SemneBune, 15 iulie 2012, Adrian Urmanovinterviu cu Adrian Urmanov, Oglinda literară, noiembrie 2003; SemneBune, 22 iulie 2012 sau Claudiu Komartininterviu cu Claudiu Komartin, Oglinda literară, nr. 30, iunie 2004. Din 2011, este redactor asociat la revista Zona literarăblogul revistei Zona literară, unde a inițiat o rubrică de poezie italiană contemporană.
Debutează editorial în 2003, cu un volum despre care scriitorul Ion Zubașcu spunea că introduce tema prenatalității în poezia română.Ion Zubașcu, despre tema prenatalității, în Luceafărul de dimineață, nr. 38-39 / 2008 „Acel titlu e bun, pe care îl va da cu siguranță altcineva unei cărți, dacă nu-l vei da tu. Iată un exemplu: Burta înstelată, Mihail Gălățanu (semnat „Robul lui Dumnezeu, Mihail”, Vinea, 2005) și Cerul din burtă, Ioana Nicolae (Paralela 45, 2005), două cărți de versuri cu titluri aproape identice, dar pe care nu le poate suspecta nimeni de „contaminare”, pentru că au apărut simultan, sub presiunea unei teme poetice noi în literatura română: prenatalitatea (pe care a mai atins-o doar tânărul poet Daniel D. Marin, în ciclul Revelația prenatalului, din volumul său de debut, Ora de vârf (Ed. Geea, Botoșani, 2003)”
În 2010, un juriu alcătuit din Bogdan Crețu, Mihail Gălățanu, Ștefania Mincu, Octavian Soviany și Radu Voinescu juriul Premiului Marin Mincu - 2010 îi acordă Premiul Marin Mincucâștigătorii premiului Marin Mincu, pentru volumul L-am luat deoparte și i-am spus, publicat în 2009. Conform Ștefaniei Mincu, membră a juriului, „Daniel D. Marin nu spune nimic patent în versurile sale, mai precis, în „poveștile” sale real-imaginare. Enunțurile sunt lipsite de valoare denotativă, deci sunt intraductibile și și-au anulat în felul acesta orice capacitate discursiv-retorică sau de „mesaj”. Aceleași enunțuri sunt lipsite și de ceea ce numim valoare conotativă, adică sunt simple transcripții ale halucinațiilor pure ale imaginarului, care săvârșesc, însă, opera cu atât mai amenințător și absolut infailibil. Altfel spus, sunt acum pe tăcute izgonite din poezie atât iluzia metaforei, cât și iluzia îndepărtării cortinei dintre real și text, a pipăirii minimaliste și cinematografice a „realului-ca-real”. E o lunecare mai puțin sesizabilă, dar cu atât mai neliniștitoare și mai obsedantă, către un tip veritabil de suprarealism, dacă vrem: unul inexpresiv, așa-zicând, dar care reușește să ne capteze, să ne pironească făcând ochii mari, ca sub privirea unei Meduze apocaliptice. Nu multă lume se poate juca în acest teritoriu care nu mai este pur minimalism sau „mizerabilism”, necum „fracturism” (care n-a fost decât un început), dar este douămiism sută la sută, intrat pe o altă treaptă de (re)lansare”.Ștefania Mincu, Starea poeziei III, Ed. Palimpsest, 2011
Poezia antiutopică, o antologie retrospectivă a generației 2000 Este realizatorul antologiei „Poezia antiutopică. O antologie a douămiismului poetic românesc”, una dintre cele mai controversate antologii ale ultimelor două decenii: criticul Cosmin Ciotloș apreciază demersul și reușita, fiind unul dintre cei care au vorbit la lansarea de la Târgul de Carte GaudeamusPoezia antiutopică – lansarea antologiei, dar în scurt timp își schimbă poziția, devenind unul dintre cei mai vehemenți contestatari ai acesteia; Marius Chivu critică dur demersul editorialMarius Chivu, Douămiism la purtător, Dilema Veche, Nr. 341, 2010, dar după câteva luni menționează antologia în topul celor mai bune cărți ale anului 2010. Tot în topul celor mai bune cărți ale anului, antologia mai este nominalizată de critici precum Cosmin BorzaTopul celor mai bune cărți ale anului 2010, revista Cultura, ianuarie 2011, Bogdan CrețuTopul celor mai bune cărți din 2010, Ziarul de Iași, 27 decembrie 2010 sau Paul Cernat și Adina Dinițoiu. „Cei 25 de poeti inclusi, clasificati pana acum de critica sau de ei insisi in fracturisti, utilitaristi, deprimisti, neoexpresionisti sau minimalisti, alcatuiesc un tablou de familie care n-a parut atat de evident prin stivuirea propriu-zisa a volumelor” notează Alex Goldiș.revista Cultura, septembrie 2010 Paul Cernat observă și el că „oricît de diverse ca formulă și personalitate, grupajele tind să alcătuiască, împreună, un flux relativ omogen, tipologic și chiar valoric, un eșantion generaționist reprezentativ. (...) Experimentală (și experiențială) fără fasoane experimentaliste, obsesională și furioasă, plină de prospețime, de adrenalină și umori negre distilate, antologia retrospectivă a lui Daniel D. Marin se citește cu mai multă participare decît volumele fiecărui autor antologat, „întregul” fiind superior, calitativ, fiecărei „părți”. Ceea ce e și bine (pentru marele text comun al generației), e și rău (pentru individualitățile care nu reușesc să spargă plafonul). Dar, cu toate rezervele care-i pot fi aduse, Poezia antiutopică rămîne o antologie generaționistă densă, provocatoare și, aș spune, inevitabilă”. Naomi Ionică vorbește despre cele două linii principale ale imaginarului poetic douămiist prezent în antologie, „mizerabilismul, mai aproape de furia existențială (direcția fracturistă) și neoexpresionismul, cu asumarea miraculosului și straniului existențial”, concluzionând că „în această antologie, găsim o poezie de calitate care va supraviețui timpului căreia îi aparține”.revista Corpul T, nr. 1, 2011 O serie de alți comentatori, de la Horia Gârbea și Gelu Dorianrevista Convorbiri literare, iulie 2010, Ștefan Manasiarevista Tribuna, nr. 188, 1-15 iulie 2010 (el însuși inclus în antologie) și până la tânăra poetă Ecaterina BarganEcaterina Bargan despre Poezia antiutopică sau Andrei Moldovanrevista Vatra, nr. 2 / 2012 și chiar Dan Stanca, iau parte, uneori pasional, la discuțiile pe marginea antologiei. Nefiind critic sau istoric literar (fapt, în general, penalizat de critica literară), antologatorul poet a subliniat că el doar a pus la îndemâna celor interesați textele din care se va putea face cât mai precis un profil critic al generației 2000, neasumându-și un alt rol în afară de acela de a fi selectat, potrivit propriului simț poetic, pagini în care crede și pe care le va citi cu plăcere și în viitor.
Poezie pentru sănătate și plecarea din țară În 2012, Daniel D. Marin pleacă din țară, în urma unei vești care îi schimbă radical cursul vieții. Poetul lansează blogul Poezie pentru sănătate, dar rezultatul nu a fost decât o conștientizare a felului în care oamenii nu reușesc să se solidarizeze nici în momentele cele mai dificile ale vieții celor pe care-i cunosc – practic doar Ioana Vighi, Un Cristian, Elena Vlădăreanu, Chris Tănăsescu, Radu Voinescu, Andrei Velea, Cristina Cirnicianu, Paul Gorban și alți câțiva scriitori au răspuns pozitiv apelului de solidaritate lansat. Daniel D. Marin este citat, cu privire la această experiență, în Gazeta românească, după ce Ioana Vighi îi ceruse o confesiune pentru Hyperliteratura„Am plecat pentru a uita de mine”, în revista online Hyperliteratura.
Poezie română în Sardinia Plecat pe o insulă ca să uite de el însuși, își amintește de poezie și acceptă să participe la o serie de lecturi în Italia, citind atât poeme proprii (Brescia lectură Daniel D. Marin la Brescia, 2012 ; Sassari, lectură Daniel D. Marin la Sassari și Alghero, 2013, Alghero, 2013, 2014), cât și poeme de Virgil Mazilescu și Mariana MarinDaniel D. Marin - lecturi din Virgil Mazilescu și Mariana Marin în Sardegna sau de Nichita Danilov, Ruxandra Cesereanu, Carmen Firan, Radu Vancu și Ioan Es. PopPoezie română la Sassari, de Ziua Mondială a Poeziei, contribuind inclusiv la traducerea unora dintre acestea în italiană.
Între 2013 – 2016: colaborator al expoziției Poesia a Strappo Alghero, realizator al selecției textelor autorilor români, care au fost prezentate și expuse publicului sard. Printre poetele prezentate: Ana Blandiana, Denisa Comănescu și Ofelia ProdanAna Blandiana, Denisa Comănescu și Ofelia Prodan, la “Poesia a strappo Alghero” - pe Agenția de carte, în 2015; Carmen Firan și Claudia SereaPoezie română-americană în Sardegna - pe Agenția de carte, în 2016).
În 2014 revine un timp în țară, unde își lansează „Poeme cu ochelari”. Poemele din volum au fost scrise în Sardinia, dar „e foarte posibil să le fi văzut prin ochelarii unuia de acasă”, după cum a mărturisit la lansare Poeme cu ochelari – lansare Gaudeamus 2014.
Limba italiană prin intermediul poeziei
Între 2024-2025, publică note critice de prezentare a unor autori italieni contemporani, însoțite de traduceri de texte din italiană în română, pentru revista online Orizonturi culturale italo-române. Printre autorii italieni selectați: Franca MancinelliProzopoeme de Franca Mancinelli în română, Silvia RosaPoeme de Silvia Rosa în română, Milo De AngelisPoeme de Milo De Angelis în română, Tiziano RossiPoeme de Tiziano Rossi în română. Din septembrie 2025 este redactor al acestei revisteredacția Orizonturi culturale italo-române.
De asemenea, semnează o serie de note critice de prezentare, însoțite de traduceri de texte din română și engleză în italiană, cu ocazia unor colaborări de promovare a unor poeți români, printre care: Claudia Serea (pentru revista literară online Poesia del nostro tempoPoeme de Claudia Serea în italiană, 8 februarie 2021); Mihai Eminescu (pentru o colecție de poezii populare difuzată, de Ziua Europeană a Limbilor, pe rețelele de socializare de către EUNIC Milano, inițiativă la care a aderat și Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la VenețiaZiua Europeană a Limbilor 2023, 26 septembrie 2023); Ofelia Prodan (pentru Linguafranca - blogul de traducere poetică al ziarului Il Fatto QuotidianoPoeme de Ofelia Prodan în italiană, 24 ianuarie 2025).
Descoperă filosofia și Descoperă Psihologia
Între 2021 – 2023, are o colaboare cu editura Litera, din București, cu o serie de traduceri pentru colecțiile Descoperă filosofia și Descoperă Psihologia: circa 15 cărți traduse din italiană, de la José Ortega y Gasset. Gândind circumstanțaDescopera Filosofia. Ortega y Gasset - pagina cărții pe site-ul editurii (Carlos Javier Gonzáles Serano) și Montesquieu. Oamenii, spiritul, legileMontesquieu. Oamenii, spiritul, legile - pe goodreads (Stefano Ballerio), în 2021, la Inteligența emoțională. Cum să învățăm să gestionăm emoțiileInteligența emoțională. Cum să învățăm să gestionăm emoțiile - pe blogul carti de psihologie (Pablo Fernández-Berrocal) și Prejudecăți și erori cognitive. Când propria minte ne înșalăPrejudecăți și erori cognitive. Când propria minte ne înșală - pe goodreads (Helena Matute), în 2022, și Comportamentul alimentar. Dincolo de corp și mâncareComportamentul alimentar: Dincolo de corp si mancare - pe goodreads (Marc Ruiz De Minteguia), în 2023.
Opera Poezie Oră de vârf, Geea, 2003 (Premiul „Duiliu Zamfirescu”, Focșani, 2003; nominalizare la Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” , Botoșani 2004)