Dumbrăvița este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Potrivit unui studiu de specialitate elaborat în 2013 de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare, comuna Dumbrăvița este cea mai dezvoltată și bogată localitate din România.Povestea coloniștilor maghiari care au întemeiat, în urmă cu 125 de ani, Dumbrăvița, localitatea unde se trăiește cel mai bine în România, 29 august 2016, Stefan Both, Adevărul, accesat la 30 august 2016
Datorită dezvoltării fulminante din ultimii ani localitatea s-a alipit teritorial de Municipiul Timișoara.
Istorie Prima atestare documentară a Dumbrăviței datează din 1891, adică anul în care localitatea a fost înființată. Întemeierea ei s-a făcut din dispoziția guvernului maghiar, care pentru a asigura vatra de locuire a dispus defrișarea unei suprafețe din pădurea care înconjura Timișoara. Pe lângă hotărârea guvernului, păstrată în arhiva națională, alte referiri la întemeierea localității se găsesc în documentele administrației din arhiva județului Csongrad (Ungaria), oglindite și in relatările din ziarul local al orașului Szentes (pperioada septembrie 1889- aprilie 1890), multe preluate și în monografia din 1907 a lui Antal Bodor.
In cadrul Recensamântului populației din 1900 comuna Dumbrăvița apare cu denumirea Vadaszerdo, iar Ujszentes, apare doar în recensământul din 1910. ”Vadaszerdo” este traducerea din limba germană în cea ungară, a toponimiculuo ”Jagdwald”, care însemnă ”Pădurea de vânătoare”, adică actuala Pădure Verde, folosită de contele Claude Florimond de Mercy (în latină Claudius Florimundus de Mercy), guvernator al Banatului după cucerirea provinciei de către Imperiul Habsburgic.
La 1897 la Dumbrăvița a fost construită, cu banii statului, biserica reformată. Recensământul din 1900 înregistra 46 de locuitori cu limba maternă română în localitate. Românii au început să se așeze la Dumbrăvița în număr mai mare după unirea Banatului cu România. Astfel, în 1921-1922 s-au așezat la Dumbrăvița câteva familii originare din Rusiko Selo și Toracul Mare, din Banatul sârbesc și alte câteva din Comloșu Mare. La 1927 au fost împroprietărite alte 42 de familii de români. În același an a fost înființată Parohia ortodoxă.
În aprilie 1941 numele localității a fost schimbat din Uisenteș în Dumbrăvița.
După 1989 localitatea a beneficiat de fenomenul de exurbanizare, prin care populația din Timișoara s-a așezat aici. Procesul s-a intensificat după anul 2000, fiind la baza unei creșteri urbanistice exponențiale. Astfel, în mai puțin de 10 ani, numărul locuitorilor a crescut o dată și jumătate, cu perspective ulterioare de creștere.
Cadrul fizio-geografic Localitatea Dumbrăvița este așezată într-o zonă de câmpie, cu altitudini în medie de 95,0 m.
Terenul este constituit din materiale foarte diverse: argile, prafuri, nisipuri, pietrișuri, loessuri, piemontane, depozite loessiare provenite din măcinarea dealurilor piemontane estice spălate de ape. Principalele tipuri de sol întâlnite sunt: brun roșcat de pădure, cernoziom, argiluvisoluri, favorizând agricultura intensivă.
Apa freatică este prezentă în straturile nisipoase și în cele argiloase de grosime mai mare. Pâraiele Behela și Beregsău sunt cursurile de apă de suprafață ce curg pe teritoriul comunei.
Studiile geotehnice efectuate au etalat următoarele condiții de fundare:
- teren bun de fundare h min-1,5 m;
- presiunea admisă p.a.-1,5 kgf/cm pătrați;
- apa freatică are nivelul între 2,9-3,0 m.
Fauna Fauna spontană este reprezentată de exemplare de importanță cinegetică : iepurele sălbatic, porcul mistreț, vulpea, șoarecele de câmp, hârciogul și de păsări ca: prepelița, fazanul.
Vegetația este specifică zonei de stepă. Dintre ierburi întâlnim: spinul vântului, colilia, iar dintre arbuști: măceșul, porumbarul, dar și exemplare rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a.
Clima Clima este continental moderată de tranziție, cu influențe mediteraneene.
Temperaturile medii anuale sunt de 10-11 grade celsius. Temperaturile medii anuale în ianuarie sunt de –1 grad celsius și în iulie de 22-25 grade.
Cantitatea de precipitații multianuale este de 600 mm. Perioada martie-septembrie prezintă umiditate atmosferi scăzută, valorile variind între 62 % (iulie)-66,6%(aprilie). Zilele cu soare reprezintă cca 75% din totalul zilelor.
Vântul de nord are frecvența cea mai ridicată, urmat de vântul de nord - est.
Iernile blânde, fără viscole și verile calde avatajează zona, oferind condiții optime pentru agricultura timpurie.
Populație
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Dumbrăvița se ridică la 20.014 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.522 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (70,03%), cu o minoritate de maghiari (4,56%), iar pentru 22,85% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (57,53%), cu minorități de romano-catolici (6,1%), reformați (2,14%), penticostali (1,68%), baptiști (1,63%), fără religie (1,22%) și atei (1,08%), iar pentru 25,56% nu se cunoaște apartenența confesională. Numeroși indicatori arată faptul că localitatea a depășit recent 10.000 de locuitori, ceea ce face ca statisticile să fie relative.
Evoluția populației din Dumbrăvița, pe recensăminte și pe structură etnică. RecensământulVarga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992 Structura etnicăAnulPopulațiaRomâniMaghiariGermaniAlte etnii 1900 1.151 46 1.042 58 5 1930 1.490 381 995 109 5 1966 2.140 655 1.384 68 33 1977 2.978 1.157 1.687 100 34 1992 2.400 1.049 1.285 32 34 2002 2.672 1.565 1.042 33 32 2011 7.522 5.722 1.057 87 656
Politică și administrație Comuna Dumbrăvița este administrată de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Politică (evoluție istorică) 2016 Primarul este Victor Malac de la Partidul Social Democrat, în funcție din 2012. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:
Partid Consilieri Componența Consiliului Partidul Social Democrat 5 Partidul Național Liberal 4 Uniunea Democrată Maghiară din România 3 Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1 Partidul Mișcarea Populară 1 Independent 1
2012 Primarul este Victor Malac de la Uniunea Social-Liberală, în funcție din 2012. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:
Partid Consilieri Componența Consiliului Uniunea Social-Liberală 8 Uniunea Democrată Maghiară din România 4 Partidul Democrat Liberal 2 Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 1
2008 Primarul este Szilagyi Geza de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din 1996. Consiliul Local este constituit din 13 consilieri, împărțiți astfel:
Partid Consilieri Componența Consiliului Uniunea Democrată Maghiară din România 6 Partidul Social Democrat 3 Partidul Democrat Liberal 3 Alianța pentru Timiș 1
2004 Primarul este Szilagyi Geza de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din 1996. Consiliul Local compus din 11 consilieri, împărțiți astfel:
Partid Consilieri Componența Consiliului Uniunea Democrată Maghiară din România 6 Alianța Dreptate și Adevăr (1 PD și 1 PNL) 2 Partidul Social Democrat 1 Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 1 Independent 1
2000 Primarul este Szilagyi Geza de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din 1996. Consiliul Local compus din 11 consilieri, împărțiți astfel:
Partid Consilieri Componența Consiliului Uniunea Democrată Maghiară din România 6 Alianța pentru România 2 Partidul Democrației Sociale din România 1 Partidul Democrat 1 Partidul Pensionarilor din România 1
1996 Primarul este Szilagyi Geza de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din 1996. Consiliul Local compus din 11 consilieri, împărțiți astfel:
Partid Consilieri Componența Consiliului Uniunea Democrată Maghiară din România 6 Partidul Liberal ’93 1 Convenția Democrată Română 1 Uniunea Social-Democrată 1 Partidul Alianța Civică 1 Partidul Pensionarilor din România 1
Personalități Ștefan Dobay (1909-1994), fotbalist Ramona Vița (n. 1969, Oradea), cântăreață
Cultura Instituții culturale
- Căminul Cultural Dumbrăvița
- Biblioteca Dumbrăvița
Lăcașe de cult Biserica Sfântul Vasile cel Mare Biserica reformată Dumbrăvița (1897-1901) Biserica romano-catolică Dumbrăvița (1979) Biserica penticostală Dumbrăvița (1987) Biserica Ortodoxă Română Dumbrăvița (parohie din 1927, biserică 2005) Monumente Monumentul eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial Alte manifestări cultural-religioase Ruga ortodoxă (de Rusalii) Ruga catolică (prima duminică din octombrie) Zilele Dumbrăviței (septembrie)
Invățământ Instituții școlare
- Școala cu clasele I-VIII Dumbrăvița
- Grădinița cu program normal și prelungit Dumbrăvița
Sănătate Instituții sanitare:
- Dispensarul medical Dumbrăvița
- Cabinete stomatologice: Dumbrăvița (șase)
- Farmacii: (cinci)
- Farmacii sanitar-veterinare: (două).
Vezi și Zona metropolitană Timișoara
Note
Lectură suplimentară Sǎpǎturile arheologice preventive de la Dumbrǎvița (Jud.Timiș): DN 6-varianta ocolitoare Timișoara, km. 549+076-DN 69, km. 6+430, Waldpress, 2004
Legături externe Anuarul Socec al Romaniei Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A. EXCLUSIV ONLINE. Uite că se poate! În cea mai bogată comună din România se trăiește CA ÎN GERMANIA, 22 mai 2013, Georgeta Petrovici, Evenimentul zilei FOTO Comuna Dumbrăvița, localitatea din Timiș unde se trăiește cel mai bine în România, 21 mai 2013, Stefan Both, Adevărul
Dumbrăvița Dumbrăvița Dumbrăvița