Portul Brăila este unul dintre cele mai mari porturi fluviale românești. Situat în orașul Brăila pe Dunăre, de la kilometrul 165 la km. 175 – mal stâng și km. 4 pe Brațul Măcin, portul este o sursă importantă de venituri pentru oraș, deoarece multe companii internaționale mari își desfășoară activitatea aici.APDM - site oficial, accesat pe 30 ianuarie 2015
Portul Brăila are cheiuri operaționale verticale în lungime de 550 m. și pereate în lungime de 2500 m.
Industria construcțiilor navale este o activitate cheie a portului și compania norvegiană STX Europe (fostul Aker Yards) este cea mai importantă întreprindere din port.
Istoria sa începe în anul 1368, atunci fiind atestat documentar. Portul a constituit modalitatea comercianților din Brașov de a-și exporta bunurile prin intermediul Dunării. În timpul dominației otomane când Brăila era raia turcească, portul a fost folosit strict în scop militar. În urma Războaielor Ruso-Turce, Imperiul Otoman este înfrânt în 1829, iar Brăila este restituită de ruși Țării Românești. În urma Tratatului de la Adrianopol, rușii decid ca portul brăilean să fie folosit în scopuri comerciale, de aici începând perioada de înflorire economică a orașului. Portul capată statut de Porto Franco începând cu 1836 asemeni Marsiliei și ulterior, la Brăila avea să se înființeze Bursa Cerealelor la nivel european. Instituirea regimului de porto-franco a reprezentat un moment important în evoluția Brăilei, favorizând transformarea orașului într-un important centru comercial și economic, 22% din comerțul românesc fiind aici prin cele 40 de nave care intrau și ieșeau zilnic din port. Pe parcursul secolului al XIX-lea, Brăila s-a modernizat rapid, prin amenajarea străzilor și iluminarea acestora, apariția farmaciilor, a unei stații meteorologice și a unui spital militar. Viața urbană s-a îmbogățit prin înființarea unor tipografii, a unei bănci, a unei cazarme și a unui teatru, precum și prin dezvoltarea învățământului, odată cu deschiderea unei școli pentru fete și a unui gimnaziu. În același timp, construirea docurilor, a infrastructurii feroviare și a mai multor fabrici a contribuit semnificativ la dezvoltarea economică și la modernizarea orașului.
Note
Legături externe
Portul Brăila - Site web oficial Braila - Santierul naval, fabrica de giganti, 29 august 2006, Nicoleta Butnaru, Jurnalul Național Ioan Munteanu, Portul Brăila - Mărire și decădere, Ed. Proilavia, Brăila, 2013
Categorie:Porturi din România Categorie:Brăila