În clasa Basidiomycetes sunt incluse circa 30 mii specii de ciuperci superioare la care în rezultatul procesului sexuat se formează bazidia – organ omolog ascei de la ascomicete, pe care se formează spori exogeni, numiți bazidiospori. Corpul vegetativ este reprezentat printr-un tal, alcătuit din trei tipuri de miceliu: primar, secundar și terțiar.
Biologie Miceliul primar este format din hife haploidale, este saprofit, slab dezvoltat și de scurtă durată. În urma copulării miceliilor primare are loc plasmogamia, rezultând un miceliu secundar, binucleat. Miceliul secundar reprezintă dikariofaza și constituie aparatul vegetativ de lungă durată a bazidiomicetelor. Pe miceliul secundar iau naștere bazidiile cu bazidiospori, în urma unui proces asemănător formării ascelor la ascomicete. Miceliul terțiar reprezintă miceliul de fructificare a ciupercilor bazidiomicete și este alcătuit tot din celulele binucleate, care iau parte la formarea bazidiofructelor, alcătuind țesuturi false cu funcții de susținere, secreție, conducere, protecție ș.a.
Bazidiile pot fi monomere și dimere, când sunt alcătuite din două articole, dintre care cel bazal constituie hipobazidia, iar cel din partea superioară epibazidia. Bazidiile formate pe miceliul terțiar se asociază într-un strat fertil numit himeniu. Bazidiile se formează direct pe miceliul dikariotic, în corpuri fructifere deschise sau complet închise.
Clasificare +Clasificarea clasei Basidiomycetes (interes fitopatologic)Clasa Subclasa ordinul FamiliaSpeciaDenumirea popularăBasidiomycetesHolobasidiomycetidaeAgaricales Pleurotus ostreatusPăstrăvul faguluiArmillaria melleaghebe, opinticiAphyllophoralesPolyporussquamosus |iasca cu solzi sau ciuperca păstrăv
|Stereum hirsutum esca viței-de-vieFomes fomentariusiasca adevăratăStereum purpureum boala plumbului la pomii fructiferiMerulius lachrymans putregaiul lemnului de foioase TeliobasidiomycetidaeUstilaginalesTilletiaceaeTilletia cariesmălura comună a grâuluiTilletia foetidaTilletia intermediaTilletiatriticoides Tilletia controversa mălura pitică a grâuluiUrocystis occulta tăciunele tulpinilor și frunzelor de secară Urocystis allii tăciunele cepeiUstilaginaceaeUstilago triticităciunele zburător al grâuluiUstilago nuda tăciunele zburător al orzuluiUstilago hordeităciunele îmbrăcat al orzuluiUstilago nigra tăciunele negru al orzuluiUstilago avenaetăciunele zburător al ovăzuluiUstilago laevis tăciunele îmbrăcat al ovăzuluiUstilago maydis tăciunele comun al porumbuluiSorosporium reilianum tăciunele știuleților și paniculelor de porumbSphacelotheca sorghi tăciunele sorguluiUredinalesMelampsoraceaeMelampsora allii-populina rugina cepei și a plopuluiMelampsora allii salicis alba rugina cepei și a salciei albeMelampsora pinitorquarăsucitorul pinuluiCronartium ribicola rugina coacăzului și a pinului strobPuccinaceaeUromyces betae rugina sfecleiUromyces pisi rugina mazăriiUromyces phaseoli rugina fasoleiUromyces striatus rugina lucerneiTranzschelia pruni-spinosaerugina prunuluiPuccinia recondita rugina brună a grâuluiPuccinia graminisrugina neagră a cerealelorPuccinia glumarum rugina galbenă a cerealelorPuccinia anomala rugina pitică a orzuluiPuccinia coronata rugina coronată a ovăzuluiPuccinia helianthi rugina florii-soareluiPuccinia porrii rugina prazului și usturoiuluiPuccinia allii rugina cepeiGymnosporangium tremelloides rugina măruluiPhragmidium disciflorumrugina trandafiruluiPhragmidium rubi-idaei rugina zmeurului și murului
Bibliografie BAICU, T., ȘESAN, TATIANA, EUGENIA. Fitopatologie agricolă. Editura Ceres, București, 1996, 316 p. GHEORGHIEȘ, C., CRISTEA, STELICA. Fitopatologie. Vol. I. București, Ceres, 2001, 272 p. BĂDĂRĂU, S. Fitopatologie. Ch.: S. n. „Print-Caro” SRL, 2009, 360 p BĂDĂRĂU, S., BIVOL, A. Fitopatologia agricolă. Ch.: UASM, 2007, 438 p.
Categorie:Regnul Fungi