Nicolae Blatt, cunoscut și ca Miklós Blatt, (n. 24 iunie 1890, Pintic, comitatul Solnoc-Dăbâca – d. 15 aprilie 1965, Frankfurt pe Main, Germania) a fost un medic oftalmolog evreu originar din Transilvania, fondatorul primului jurnal românesc de oftalmologie, “Revista de Oftalmologie”. Blatt a contribuit la domeniul oftalmologiei cu numeroase cercetări și circa 400 de articole publicate în reviste de specialitate din Austro-Ungaria, România și Germania. A editat de asemenea numeroase manuale și monografii.
Copilărie și educație 250px|miniatura|dreapta|Nicolae Blatt în cabinetul său medical la Târgu Mureș,în anii 1920 Nicolae Blatt s-a născut într-o familie de evrei maghiarofoni, la Pinticul Românesc, în vecinătatea orașului Dej, în Transilvania, care pe vremea aceea aparținea Imperiului Austro-Ungar. A fost mai târziu botezat în religia creștină luterană. Părinții săi, Iacob (de profesie avocat) și Bertha Blatt, fratele și două surori ale sale, au murit la Auschwitz, unde au fost deportați în timpul Holocaustului evreilor transilvăneni.
În 1913 Blatt absolvit Facultatea de Medicină a Universității din Cluj.Nicolae Cajal; Hary Kuller; Federația Comunităților Evreiești din România (2004). Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație. Editura Hasefer. p. 281. ISBN 978-973-630-067-7. În timpul Primului Război Mondial, din 1914 până în 1918, a fost medic militar în armata austro-ungară. În anii următori a absolvit cursurile de specializare în oftalmologie la Cluj și la Budapesta, și în următorii 5 ani a urmat programe de perfecționare cu oftalmologii J. Meller la Viena, E. Kruckmann la Berlin, Alfred Vogt la Zürich, Jules Gonin la Lausanne, Henricus Weve la Utrecht, și Frank Juler la Londra.
În 1930 s-a căsătorit cu Marta Scheiner (1904-1972), fotografă și jurnalistă din Timișoara.
După ce și-a deschis un cabinet la Târgu MureșIzsak, Sámuel; Gidó, Attila (October 2003). "Samuel Izsak, Cluj-Napoca, Romania". Centropa (Interview). In the neighboring house there was the doctor’s office of Dr. Miklos [Hungarian for Nicolae] Blatt, a famous ophthalmologist of Jewish origin. While I was still in elementary school, there was an epidemic of contagious ophthalmitis. So our parents, of course, took us to him. He was an outstanding ophthalmologist. Later, after the war, he became a university professor in Temesvar and then he emigrated to Germany. He worked as visiting professor in Frankfurt am Main. Miklos Blatt was also an excellent writer, he published scientific monographs and essays., Blatt a efectuat cu succes o operație de urgență de dezlipirea retinei, pacientul fiind un membru a familiei regale grecești, și o rudă apropiată a Reginei Elena a României. Ca urmare, în 1931 a fost invitat să se mute cu toată familia la București fiind numit oftalmolog oficial a Curții Regale Române.Letter from Queen Helen of Romania to Dr. Nicolas Blatt on 23 October 1964.Thiel, Rudolf; Franceschetti, Adolf (April 1965). "Professor Dr. Nikolaus Blatt zum Gedächtnis". Klinische Monatsblätter fur Augenheilkunde (in German) (Johann Wolfgang Goethe University) 147 (1): 123–24. Am 10 April 1965 starb in Frankfurt a. M. Professor Dr. Nikolaus Blatt, Gastprofessor für Augenheilkunde an der Johann Wolfgang Goethe-Universität. ehem. ordent. Professor der Universität Bukarest. Die auf dieser Weise vielfaltig erhaltener Eindrucke waren Anregungen fur eigene Forschungen und Beobachtungen, die in nahezu 400 wissenschaftlichen Publikationen ihren Niederschlag gefunden haben. Bei einer derartig begabten Persönlichkeit war es nicht verwunderlich, dass sich Nikolaus Blatt schon früh habilitierte. Sein Ruf als Wissenschaftler und als vorbildlicher Arzt waren der Anlass, dass er 1931 zum Königlichen Hofrat für Augen Krankheiten und Augenarzt des Königs Mihail I, und der Königin Helene in Bukarest ernannt wurde. 1946 erhielt er die Berufung als ordentlicher Professor für Augenheilkunde an der Medizinischen Fakultät von Timisoara. Universität Bukarest La București și-a deschis un cabinet medical de Oftalmologie și după un concurs a fost numit conferențiar la Facultatea de Medicină din București.Nomination: Ministry of Public Education-Directorate of Higher Education; 9 July 1931, #90653.
Oftalmolog al curții regale În 1931 Blatt a fost angajat ca oftalmolog al Curții Regale Române, poziție pe care a deținut-o până în 1947, când monarhia a fost abolită de regimul comunist.
Anii celui de-al Doilea Război Mondial 250px|miniatura|dreapta|Regele Mihai, regina mamă Elena și dr.Nicolae Blatt în fața Castelului Foișor din Sinaia În 1941, după ce România s-a alăturat puterilor Axei, cabinetul medical a lui Blatt a fost rechiziționat pentru a găzdui ofițeri germani cu familiile lor. Blatt și-a mutat cabinetul într-un apartament de trei camere, el, soția și fiica lor locuind într-una din ele, până în august 1944. În secret, Blatt a colaborat cu Regina Elena, ajutând-o să salveze familii evreiești din Transilvania, Moldova, Bucovina, Basarabia sau aflate în Transnistria, de primejdia deportării și a exterminării "The Cernovitz Pogrom". The Nizkor Project. Retrieved 4 January 2015. Deseori, el o informa pe Regina Mamă despre evenimente necunoscute de dânsa și a servit de intermediar între Regina Elena și șef-rabinul României, Alexandru Șafran.Lee, Arthur Stanley Gould (1956). Helen, Queen Mother of Romania; Princess Of Greece And Denmark. London: Faber and Faber. Queen Helen was under constant surveillance by Antonescu’s agents. She strongly believed that she was in danger of being taken hostage to Germany. (pp. 214, 222 and 223), and Lee, Arthur S Gould (2005). Helen, Queen Mother Of Romania; Princess Of Greece And Denmark [Elena, regina-mamă a româniei prințesă de Grecia și Danemarca : o biografie autorizată]. Translated by Liana Alecu (Romanian translation ed.). Bucharest: Humanitas. ISBN 9789735009007. OCLC 60641997. străduindu-se să țină în secret aceste acțiuni de regimul Antonescu și de reprezentanții Germaniei naziste În anii 1941-1944 , sub regimul legilor „rasiale ” îndreptate contra populației evreiești N.Blatt a făcut parte din corpul didactic al Colegiului evreiesc „Onescu”, unde, cu aprobarea regimului Antonescu, a funcționat una din școlile de medicină pentru studenți evrei, după ce li s-a interzis accesul la universitățile țării.Gh.Brătescu 1996 p.269
În august 1944, când armatele Uniunii Sovietice se apropiau de frontiera României, Regele Mihai s-a alăturat politicienilor favorabili Aliaților, și a ordonat arestarea mareșalului Antonescu și apoi părăsirea Axei și intrarea României în războiul împotriva fostului aliat, Germania nazistă. În august 1944, Blatt și-a evacuat familia la Sinaia, în timp ce el a rămas la București ca să îngrijească răniți. Până la sfârșitul războiului el a funcționat în calitatea de medic-căpitan-aviator, transportând răniții la diferite spitale de specialitate; în acelaș timp a continuat să predea cursuri la universitate și să-și trateze pacienții privați.
Perioada postbelică
După război Blatt a fost numit șef al Clinicii și Laboratoarelor de Oftalmologie și profesor titular al disciplinei (1948-1953) la Institutul de medicină de curând înființat la Timișoara, numit în prezent Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș,Thiel, Rudolf; Franceschetti, Adolf (April 1965)Munteanu, Mihnea (18 September 2012). "Disciplina de Oftalmologie". Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie "Victor Babeș" Timișoara. Retrieved 4 January 2015 și de asemenea a devenit profesor și șeful Secției de Oftalmologie la Institutul de Specializare și Perfecționare a Medicilor din București. A continuat. până în 1947, să fie oftalmologul oficial al Curții Regale, și și-a păstrat cabinetul particular din București. În această perioadă făcea săptămânal naveta cu trenul între Timișoara și București.Schneider, Francisc (3 April 2011). "Evocări Timișorene" (pdf). Realitatea Evreiasca (in Romanian). 360–361: 4. De multă admirație s-a bucurat oftalmologul Nicolae Blatt, în continuă legătură științifică cu colegii din Vest, din care cauză a fost etichetat drept cosmopolit.
În 1947 guvernul Petru Groza, dominat de comuniști, l-a silit pe regele Mihai să abdice, iar România a fost proclamată republică populară. Familia regală a cerut să se permită și familiei Blatt să emigreze odată cu ea ca parte din suită. Autoritățile comuniste au refuzat sub pretextul că “țara are nevoie de talentele lui Blatt”. I s-a permis să-și mențină pozițiile universitare până în 1953. Între timp regimul a închis toate cabinetele medicale private confiscând toate echipamentele medicale. Medicii aveau de acum înainte dreptul să trateze bolnavii numai în policlinici și spitale de stat. Blatt a fost, după război, profesor universitar - șeful Clinicii și al Laboratoarelor de Oftalmologie la Universitatea Victor Babeș din Timișoara, și șeful Departamentului de Oftalmologie la Institutul de Specializare și Perfecționare a Medicilor, din cadrul Universității de Medicină Carol Davila din București. A fost un pionier în cercetări asupra trahomului, cataractei congenitale, al extracțiilor de cataractă extracapsulară, a transplantelor de cornee și strabismului. În anii regimului comunist a fost prigonit sub pretextul relațiilor din trecut cu familia regală, al vederilor sale științifice și politice. După ce a înființat Revista de Oftalmologie la București în 1949, a fost atacat ca “trădător și dușman al glorioasei Republici Populare Romîne”"Book reviews: Revista de Oftalmologie". American Journal of Ophthalmology 12. December 1949., pentru "ploconire în fața Occidentului", ulterior a fost demis din universitate și împiedicat să-și practice specialitatea în spitale, iar după 1958 a fost arestat și deținut în închisoare (1). A reușit să părăsească România în 1964. Ajuns în Occident, a fost numit profesor oaspete de oftalmologie, și i s-a pus la dispoziție un laborator de cercetări la Universitatea Goethe din Frankfurt am Main.
„Revista de Oftalmologie”. Ani de persecuții 250px|miniatura|dreapta|Nicolae Blatt la un congres de oftalmologie la Bucuresti la sfârșitul anilor 1950