200px|right|thumb|Stejarul și biserica de lângă elStejarul lui Ștefan cel Mare din Cobîlea, raionul Șoldănești, este un arbore secular din specia stejar pedunculat (Quercus robur), declarat monument al naturii de tip botanic și luat sub protecția statului la 8 ianuarie 1975. Este considerat cel mai longeviv arbore din Republica Moldova, vârsta fiindu-i estimată la circa 700–750 de ani, și se numără printre cei mai bătrâni stejari din Europa de Est.
Descriere Arborele este situat în zona Stepei Sorocii din nord-estul Republicii Moldova, în imediata apropiere a satului Cobîlea. Are o înălțime de 17 m, diametrul coroanei de 31 m și o suprafață a proiecției coroanei de 754,4 m². La înălțimea pieptului (1,3 m), circumferința trunchiului măsoară 766 cm, iar diametrul 244 cm. Stejarul are nouă ramuri primare; tulpina prezintă patru bolfe, trei cioturi și două scorburi.
Din punct de vedere fitosanitar, stejarul este încadrat la categoria arborilor cu tulpina afectată. Copacul prezintă interes ca sursă de material genetic și constituie o valoare de nivel european pentru educație, cercetare științifică, turism și recreație, fiind clasat la categoria arborilor longevivi și ornamentali cu valoare de conservare foarte mare.
Lângă arbore se află o biserică veche de aproximativ 800 de ani, construită, conform tradiției, din pene și albuș de ou, o răstignire și bustul lui Ștefan cel Mare.
Istorie și legendă Prima mențiune documentară a stejarului datează din 1456, cu un an înainte de începutul domniei lui Ștefan cel Mare, al cărui nume îl poartă. Conform legendei locale, voievodul s-a odihnit la umbra stejarului după o bătălie cu tătarii purtată în apropierea satului Cobîlea. Ca urmare a victoriei, Ștefan cel Mare ar fi poruncit ridicarea unei biserici în locul respectiv, după obiceiul său după fiecare izbândă militară. Arborele se afla pe drumul spre trecătoarea peste Nistru de la Vadul Rașcov, traseul frecventat de voievod în campaniile sale.
O altă legendă vorbește despre comori ascunse în scorbura copacului de locuitorii satului, în vremea năvălirilor străine, pentru a proteja tezaurul bisericii de vandalizare.
Lucrări de restaurare În 2023, o evaluare fitosanitară a stabilit că stejarul suferă de putregai și riscă să se prăbușească sub propria greutate, mai ales în condiții de intemperii.
În 2024, Grădina Botanică Națională „Alexandru Ciubotaru" din Chișinău a derulat un program de revigorare a arborelui. Lucrările au inclus îndepărtarea ramurilor uscate, aplicarea de tratamente fitosanitare, eliminarea betonului adăugat cu circa 20 de ani înainte și tratarea arborelui împotriva patogenilor și dăunătorilor. Golurile rămase după îndepărtarea betonului au fost umplute cu lut și paie de către locuitorii din Cobîlea, inclusiv de săteni reveniți din diasporă, în cadrul unei clăci tradiționale. Lucrările, estimate la 117.500 de lei, au fost sprijinite de platforma moldovenii.md.
Monedă comemorativă În 2008, Banca Națională a Moldovei a emis moneda comemorativă Stejarul lui Ștefan cel Mare, cu valoarea nominală de 50 de lei. Moneda de argint a fost bătută într-un tiraj de 500 de exemplare.
Note
Legături externe
Lucrările de revigorare din 2024 – Observatorul de Nord
Categorie:Arbori seculari din Republica Moldova Categorie:Monumente istorice din raionul Șoldănești