Godeanu este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Godeanu (reședința), Marga, Păunești și Șiroca. Comuna este așezată în Munții Mehedinți, în partea de nord a județului pe cursul superior al râului Topolnița, denumită de către localnici „Valea Mare” la un kilometru distanță de peștera Topolnița.
Negeile satului Godeanu sunt: Ciumarca, în prima vineri înainte de Sfântu Ilie (20 iulie) și Sfânta Maria, în ziua de 15 august. Negeia satului Păunești este Sfântu Dumitru, în ziua de 26 octombrie, iar negeia satelor Marga și Șiroca este Ispasul, în ziua de 17 mai.
Etimologie Numele comunei Godeanu provine (după spusele localnicilor) de la Godin, un strămoș care s-ar fi ocupat cu creșterea vitelor, cu apicultura, pomicultura. Ciobanul Godin ar fi avut 5 copii pe nume Godin, Dragomir, Mladin, Nicolae și Gheorghe. Astfel numele acestora sunt cele mai frecvente nume de familii care se găsesc in Godeanu: Godin, Dragomirescu, Mladin, Nicolaescu și Gherghinescu. Din spusele bătrânilor reiese ca Tudor Vladimirescu ar fi avut o cârciumă la capătul satului Șiroca.
Cadrul geografic Comuna este situată în partea de sud-vest a țării și în nord-vestul județului, fiind tăiată de pararela 44⁰49′ latitudine nordică și de meridianul 22⁰32′ longitudine estică. Suprafața comunei este de 44 km², făcând parte din cadrul comunelor mici ale județului. Ea se învecinează la est cu comuna Bâlvănești, la sud-est cu comuna Izvoru Bârzii, la sud cu comuna Breznița Ocol, la sud-vest cu comuna Ilovița, la vest cu comuna Cireșu și la nord cu comunele Podeni și Balta. Distanța până la reședința județului, municipiul Drobeta Turnu Severin este de 31 km.
Relief Relieful comunei ocupă o poziție centrală în cadrul Podișului Mehedinți din care înălțimile sale domină pe cele ale bazinelor limitrofe din jur, cu cel puțin 100 m. Eroziunea diferențiată influențată de structura litologică diferită a reliefului a dat naștere în decursul timpului la înălțimi și fragmentări diferite care au imprimat reliefului valori mari. Acest lucru n-a permis oamenilor să folosească văile ca mijloace de legătură intre sate din cauza adâncimilor. La aceasta se adaugă și faptul că localitațile si-au așezat vetrele pe interfluvii, condiție de seamă care a favorizat trasarea drumurilor pe interfluvii, ușurând legătura intre localități. În perimetrul comunei se află și vârful Chiciora (Godeanu), cu 722,6 m, cel mai înalt vârf din zona și de pe care ți se prezintă întreaga panorama a podișului, până la Munții Mehedințului, până în dreptul Cazanelor Mari și a Podișului Miroci din Serbia, întreaga depresiune Drobeta Turnu Severin, cât și partea de nord-vest a Piemontului Getic, raza de cca. 100 km.
Clima Ralonarea climatică a țării noastre situează comuna în zona climatică de podiș și de dealuri în care se resimte infulența climatului submediteranian. Media anuală a temperaturii și a aerului este cuprinsă între 10-16 grade în Podișul Mehedinți și între 8-10 grade în regiunile călduroase unde este un abeldou ridicat. Invaziile de aer maritim tropical din timpul iernii, datorită ciclonilor care se deplasează din Marea Mediteraneană spre nord-est, produce creșterea temperaturii în această parte a țării. Evoluția în cursul anului a temperaturii aerului determinată de variația anuală a radiației solare și de lucru observat atât la căderea zăpezii cât și la topirea ei, în sensul că aici cad mai devreme și de se topesc mai târziu.
Precipitațile atmosferice Repartizată pe anotimpuri regimul circulației atmosferice în interacțiunea cu suprafața activă. Distribuția temperaturii aerului pe anotimpuri este următoarea: toamna : 9-10 grade vara : 18-20 grade primăvara : 9-10 grade iarna : -1 -3 grade
Este o deosebire, în ceea ce priveste temperatura, între vârful Chiciora si sudul comunei, valorile ajung la 175–200 mm iarna, 250-275 primăvara, 200–250 mm toamna, 225-275 vara. În timpul verii se inregistrează perioade lungi de secetă.
Hidrografia Resursele de apă din perimetrul comunei Godeanu sunt reprezentate de o rețea de râuri cu caracter permanent și intermitent. Rețeaua hidrografică este formată din râul Topolnița care curge prin partea de vest și de sud a comunei, primind o serie de afluenți de pe partea stângă și de izvoarele Coșuștei reprezenatată prin pârâul Valea Rea care își începe obârșia pe teritoriul comunei prin ogașele următoare: Mărgeasca și Liscovățul care se unesc în dreptul dealului Ciugna și pornesc mai departe unindu-se în aval în localitatea Călineștii de Jos cu Gardanul. Râul Topolnița este cel mai important curs de apă de pe teritoriul comunei Godeanu și chiar din întreaga zonă a Podișului Mehedinți. Are direcția de dezvoltare nord-est și sud-vest până în partea centrală, adică în partea vestică a comunei Godeanu, mai precis până la ieșirea Topolniței din peștera cu același nume. De aici și până la vărsarea în Dunăre se dezvoltă pe direcția vest-est. Lungimea râului este de 40 km, iar suprafața bazinului de 360 km². Râul își are obârșia de sub dealul Sergu și vârful Baiu din apropierea localităților Prejna și Costești străbătând aproape tot Podișul Mehedinți și se varsă în Dunăre în vestul localității Șimian, în dreptul insulei Ostrovul Șimian.
Solurile Solul este un component de seamă al învelișului geografic, rezultat al interacțiunii în timp și în spațiu a componentelor mediului geografic: relief, climă, vegetație, faună, apă și omul intr-o continuă schimbare și dezvoltare. Solurile din cuprinsul comunei Godeanu cât și din întregul Podiș Mehedinți sunt mai apropiate de acele caracteristici din apropiere decât acele caracteristici ale dealurilor de la răsărit. Răspândirea cea mai largă o au solurile de trecerea dintre solurile brun-acide și cele brune argilo-iluviale. Solurile brune-acide apar de regulă pe povarnigurile nordice formate din roci sărace în carbonați, sub pădurea de fag.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Godeanu se ridică la 497 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 632 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,55%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,55%).
Istorie La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Cerna a județului Mehedinți și era formată din satele Godeanu și Păunești, având 750 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă frecventată de 20 de elevi (dintre care două fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceiași plasă și comuna Marga formată din satele Călinești, Marga și Șoroca, cu o populație de 916 de locuitori. Exista aici doar o biserică;
Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Cloșani a aceluiași județ. Comuna Godeanu avea 1678 de locuitori, în aceleași două sate, iar comuna Marga 1288 (în satele Bonoaica, Marga și Șiroca); În 1931, comuna Marga a fost desființată și inclusă în comuna Godeanu. Comuna era atestată atunci ca având în administrația sa satele: Călineștii de Sus (preluat de la comuna Bâlvănești), Godeanu, Marga, Păunești și Șiroca, satul Bunoaica (fost Bonoaica) fiind transferat la comuna Cireșu.
În 1950, comuna a trecut în cadrul raionului Turnu Severin din regiunea Gorj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova și (după 1960) în regiunea Oltenia. În 1968, comuna revine la județul Mehedinți, reînființat, satul Călineștii de Sus fiind mutat la comuna Bâlvănești;
Monumente istorice
Comuna Godeanu aduce în patrimoniul monumentelor istorice următoarele: Biserica de lemn „Sf. Voievozi” din Godeanu, care se află în centrul satului și care datează din 1783-1786, urmată de Casa de lemn Elena Gruiescu (1918), de Biserica de lemn „Sfântul Dimitrie” din Păunești (1835, rep. 1884), o troiță de lemn din satul Godeanu care se află la intrarea în sat, dar și o altă troiță de lemn care se află în satul Marga. Acestea sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Mehedinți.
Politică și administrație Comuna Godeanu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Atracții turistice Turismul, fenomen social-economic care în ultimul timp se impune atât pe plan mondial cât și în România. Situarea comunei Godeanu în zona centrală a Podișului Mehedinți, face să aibă o mare atracție turistică; un rol primordial revine reliefului căruia i se adaugă particularităților climei, rețelei hidrografice și faunei. Formele caracteristice comunei Godeanu lapiezurile, dolinele, valeele, poliile, cheile și mai ales peșterile constituie cele mai interesante atracții. Prin existența în partea de sud a satului Păunești, a cetății Gradet, datată de pe timpul dacilor, cât și Manăstirea Schitul Topolniței face ca această comuna să fie des vizitată de turiști, mai ales în sezonul estival. Valea Topolniței oferă peisaje asemanătoare cu cele montane, cu chei și versanți abrupți, acoperiți de vegetație mediteraneană, formată din mojdrean, cărpiniță, liliac, cu numeroase oferă ochiului uman peisaje de neuitat. Peștera Topolnița, așezată în partea de vest a satului Marga, cunoscută și de localnici și sub numele de Peștera de la Prosac, care are o lungime de 13 km, fiind a doua din țară ca mărime. Obicieurile și tradițiile oamenilor constitue un fenomen destul de deosebit față de alte localități din jur, cum ar fi masuratul oilor, ce se face în fiecare primăvară și în fiecare sat al comunei. O altă caracteristică a acestei zone sunt nedeile care prezintă aceleasi caractere ca și din alte zone, insa apare “ciumarca” care este fixată vinerea și pe care oamenii au dedicat-o ciumei care a bantuit aceste meleaguri. Fiecare sat al comunei are 2-3 nedei de acest fel pe an.
Personalități născute aici Constantin Gruiescu (1945 - 2024), boxer.
Vezi și Biserica de lemn din Păunești Platoul Mehedinți (sit de importanță comunitară)
Galerie de imagini
Note
Lectură suplimentară Monografia fizico-geografică a comunei Godeanu, județul Mehedinți, Ioan V. Stancu, Editura Irco Script, Drobeta Turnu Severin, 2006
Legături externe Ghidul Primăriilor, Primăria Godeanu
Godeanu