Meseșenii de Sus (mai demult Cățălu, in maghiară: Oláhkecel) este un sat în comuna Meseșenii de Jos din județul Sălaj, Transilvania, România.
Așezare Satul Meseșenii de Sus este situat în partea central-vestică a județului Sălaj în Depresiunea Crasnei, la poalele nordice ale Osoiului Ciontului (870 m), cel de-al II-lea vârf montan al Meseșului (înălțimea maximă a acestor munți fiind atinsă în Măgura Priei - 996 m), în apropierea drumului județean (DJ191C) care leagă satul Crasna de municipiul Zalău. Localitatea este străbătută de drumul comunal DC76.
Istoric Prima atestare documentară a localității provine din anul 1213Cjsj.ro - Consiliul Județean Sălaj - Comuna Meseșenii de Jos ; accesat la 24 iulie 2013 când satul apare sub numele de villa Rechul, însă vechimea ei poate fi mult mai mare. Alte denumiri: 1217 Cocil, 1341 Villa olachalis Fulkechel, 1471 Olahkechel, 1490 Felkeczel, 1553 Felsewkeczel, 1604 Oláh-Keczel, 1733 Ketzel, 1750 Olah Kecsely, 1760-1762 Oláh KetzelMek.niif.hu - Szilágy Vármege Monographiája - Monografia județului Sălaj ; accesat la 24 iulie 2013, 1850 Ketzelu rumunesk, 1854 Olah-Keczel, Cățălul Românesc, iar din anul 1964, Meseșenii de Sus.
Săpăturile arheologice făcute de-a lungul vremii pe teritoriul satului aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri (mult înaintea primei atestări documentare), astfel: în versantul vestic al dealului Băilor Meseșeni (în punctul Osoiul Macăului) s-au descoperit urmele unui turn de pază și semnalizare, de unde s-au recoltat fragmente ceramice atribuite culturilor Coțofeni, Wietenberg și dacică, iar în locul numit Valea Drăgoșeștilor s-au descoperit fragmente ceramice ce aparțin culturii Starčevo-Criș.
Urmele unor turnuri de apărare și semnalizare s-au descoperit în mai multe puncte: în versantul Osoiul Ciontului, la o înălțime de 800 m, aproape de vârf (în partea nordică de locul numit La Oroiești), în Coasta Lată, deasupra locului numit Groapa Muierilor, iar altul în locul Sub Groapa Muierilor.
Din punctul cunoscut de localnici sub denumirea de Din jos de băi provin materiale arheologice dacice (secolul al II-lea î.Hr. și secolul I î.Hr.), iar din locul Calea Bodiei, o spadă medievală.- Repertoriul arheologic al județului Sălaj, pag.68; accesat la 24 iulie 2013
Începând cu anul 1876 Cățălul a aparținut de plasa Crasna din comitatul Sălaj. În perioada interbelică satul a făcut parte din județul Sălaj (interbelic).Corneliu Diaconovich, Enciclopedia Română, tomul II: Copepode - Keman, Editura W. Krafft, Sibiu, 1900, pag. 448. Între anii 1952-1968 a aparținut de raionul Zalău, în Regiunea Cluj.
Demografie Evoluția demografică între anii 1880-1992Statistici etnice și religioase în Transilvania (1850-1992) : An Total loc. Români Maghiari Germani Evrei Rromi Sârbi Slovaci Alte etnii1880 1106 <div style="text-align:center">1045 <div style="text-align:center">30 <div style="text-align:center"> 1 <div style="text-align:center">30 1890 1.382 <div style="text-align:center">1.349 <div style="text-align:center"> <div style="text-align:center"> 15 <div style="text-align:center">18 1900 1.400 <div style="text-align:center">1.374 <div style="text-align:center"> 21 5 1920 1.416 <div style="text-align:center">1.388 <div style="text-align:center">9 19 1930 1.616<div style="text-align:center"> 1.538 5 <div style="text-align:center"> 28<div style="text-align:center">45 1941 1.799 <div style="text-align:center">1.721 <div style="text-align:center"> 16 <div style="text-align:center">20 <div style="text-align:center">42 <div style="text-align:center"> <div style="text-align:center"> 1966 1.603 <div style="text-align:center">1.601 2 1977 1.367 <div style="text-align:center">1.365 2 1992 987 <div style="text-align:center">966 1 <Center> 20 Populația totală a așezării la recensământul din 1992 număra 987 locuitori, din care 966 erau români, 20 rromi și unul de etnie germană.
Economie Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, pomicultură, precum și pe comerțul cu produse agricole. Fiind o zonă bogată în livezi de pruni, aici se produce pălinca de prune (băutură alcoolică specifică zonei Ardealului) obținută prin fierberea borhotului rezultat în urma fermentarii fructelor, printr-un proces de dublă distilare.
Obiective turistice
Biserica Adormirea Maicii Domnului, construcție din anul 1785, monument istoric. Lăcașul de cult poartă și hramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil.”Șematismul veneratului cler al Diecezei Române Unite de Oradea-Mare pe anul 1934, p. 195.; accesat la 3 mai 2021.</ref> Răstănirea (troița) și altarul de vară al bisericii ortodoxe Situl arheologic „Osoiul Măcăului” cu urme ale unor vechi așezări datate în Latène și Epoca Bronzului, Sistem de supraveghere și apărare a limesului Daciei (sec. II - III p. Chr.), turnuri romane în punctele: Groapa Mare, Sub groapa muierii, Osoiul Ciontului, Vârful Ciungii Muzeul satului care adăpostește o colecție de piese etnografice specifice zonei Meseșului (belceuBelceul reprezintă denumirea populară zonală dată leagănului pentru nou născuți, război de țesut, blidar, covată, lopitău, obiecte de îmbrăcăminte, ustensile agricole)
Legături externe 800 de ani de la prima atestare documentară a satului Meseșenii de Sus , magazinsalajan.ro
Note
Bibliografie Studii monografice Floare Țurcaș, Ioan Lupa-Crișan. Lector: Daniel Săuca (Asociația Fii Satului Meseșenii de Sus), Cățălul Românesc - 800, Editura Caiete Silvane, Zalău 2009 ISBN 978-973-7617-42-2
Studii generale Petri Mór Szilágy vármegye monographiája, Editura Meridiane, Zalău 1901 Victor Cormoș, Județul Sălaj - Monografie, Editura Sport-Turism, București 1980 Ioan Augustin Goia, Zona Etnografică Meseș, Editura Sport-Turism, București 1982
Galerie de imagini
Meseșenii de Sus, Meseșenii de Jos Meseșenii de Sus, Meseșenii de Jos