Netflix, Inc. este o companie de media americană, cu sediul central în Los Gatos (California). Fondată în 1997 de către Reed Hastings și Marc Randolph, venitul primar al companiei se bazează pe abonamentele de streaming video, oferind o bibliotecă de filme și programe de televiziune, inclusiv cele produse în cadrul companiei.
Modelul inițial de afaceri a Netflix includea vânzările de DVD-uri și de închiriere prin e-mail, dar Hastings a decis oprirea vânzării de DVD-uri la un an după ce Netflix a decis să investească în DVD-uri ca afacere de închiriere. În 2007, Netflix și-a extins afacerea cu introducerea de mass-media streaming, păstrând în același timp serviciu de închirieri DVD și Blu-ray. Compania s-a extins la nivel internațional, cu streaming disponibil în Canada începând cu 2010 și a continuat în America Latină și Caraibe; până în ianuarie 2016, serviciile Netflix sunt operate în peste 190 de țări. Netflix a intrat în industria de producție de conținut media în 2012 debutând cu serialul Culisele puterii.
Și-a extins foarte mult atât producția de film cât și de seriale de televiziune de atunci, oferind conținut Netflix Original prin intermediul bibliotecilor online de filme și televiziune. Netflix a lansat aproximativ 126 de seriale originale sau filme în 2016, mai mult decât orice altă rețea sau canal de televiziune.
În aprilie 2018, Netflix a avut 125 de milioane de abonați din întreaga lume, inclusiv 56.71 milioane în Statele Unite. Eforturile de a produce conținut nou, asigurarea drepturile pentru conținutul suplimentar și diversificarea în 190 de țări au adus companiei datorii pe termen lung în miliarde de dolari: 21,9 miliarde $ din septembrie 2017, până la $16.8 miliarde de euro din aceeași perioadă a anului precedent, deși doar suma de 6,5 miliarde de euro este datoria pe termen lung; restul sunt obligații pe termen lung.
Netflix are sediul la 121 Albright Fel, Los Gatos, California, Statele Unite ale Americii. Ei au, de asemenea, alte birouri în Olanda, Brazilia, India, Japonia și Coreea de Sud.
După invazia rusă în Ucraina din 2022, pe 4 martie 2022, Netflix a anunțat că a întrerupt toate proiectele și achizițiile viitoare din Rusia Două zile mai târziu, pe 6 martie 2022, Netflix a anunțat că își va suspenda serviciul în Rusia.
Istoric
Lansare ca o afacere de închiriere prin corespondență (1997–2006) Netflix a fost fondat de Marc Randolph și Reed Hastings pe 29 august 1997, în Scotts Valley, California. Hastings, un informatician și matematician, a fost cofondator al Pure Software, care a fost achiziționată de Rational Software în acel an pentru 750 de milioane de dolari, cea mai mare achiziție din istoria Silicon Valley de atunci. Randolph lucrase ca director de marketing pentru Pure Software după ce Pure Atria a achiziționat o companie unde Randolph lucra. Anterior, el a fost cofondator al MicroWarehouse, o companie de vânzări de calculatoare prin corespondență, precum și vicepreședinte de marketing pentru Borland. Hastings și Randolph au venit cu ideea pentru Netflix în timp ce făceau naveta între casele lor din Santa Cruz, California, și sediul Pure Atria din Sunnyvale. Patty McCord, care a devenit ulterior șefa departamentului de resurse umane la Netflix, făcea și ea parte din grupul de navetiști. Randolph admira Amazon și dorea să găsească o categorie mare de produse portabile de vândut pe internet folosind un model similar. Hastings și Randolph au considerat și au respins ideea de a vinde și închiria casete VHS, considerându-le prea scumpe de stocat și prea delicate de expediat. Când au auzit de DVD-uri, introduse pentru prima dată în Statele Unite la începutul lui 1997, au testat conceptul de a vinde sau închiria DVD-uri prin poștă, trimițând un disc compact la casa lui Hastings din Santa Cruz. Când CD-ul a ajuns intact, au decis să intre pe piața de 16 miliarde de dolari a vânzărilor și închirierilor de filme la domiciliu. Hastings este adesea citat spunând că a decis să înființeze Netflix după ce a fost amendat cu 40 de dolari la un magazin Blockbuster pentru că a întârziat să returneze o copie a filmului Apollo 13. Hastings a investit 2,5 milioane de dolari în Netflix din vânzarea Pure Atria. Netflix a fost lansat ca primul site web de închiriere și vânzare de DVD-uri, având 30 de angajați și 925 de titluri disponibile - aproape toate DVD-urile publicate. Randolph și Hastings s-au întâlnit cu Jeff Bezos, unde Amazon a oferit să achiziționeze Netflix pentru o sumă cuprinsă între 14 și 16 milioane de dolari. Temându-se de concurența cu Amazon, Randolph a considerat inițial oferta ca fiind corectă, dar Hastings, care deținea 70% din companie, a refuzat-o în timpul zborului spre casă.
Inițial, Netflix a oferit un model de plată per închiriere pentru fiecare DVD, dar a introdus un concept de abonament lunar în septembrie 1999. Modelul de plată per închiriere a fost eliminat la începutul anului 2000, permițând companiei să se concentreze pe modelul de afaceri cu chirii nelimitate pentru o taxă fixă, fără date de returnare, taxe de întârziere, taxe de expediere și manipulare sau taxe per titlu. În septembrie 2000, în timpul bulei dot-com, în timp ce Netflix suferea pierderi, Hastings și Randolph au oferit să vândă compania către Blockbuster pentru 50 de milioane de dolari. John Antioco, CEO-ul Blockbuster, a considerat oferta ca fiind o glumă și a refuzat, spunând că "isteria dot-com este complet exagerată." În timp ce Netflix a experimentat o creștere rapidă la începutul anului 2001, efectele continue ale colapsului bulei dot-com și atacurile din 11 septembrie au determinat compania să amâne planurile pentru oferta publică inițială (IPO) și să concedieze o treime din cei 120 de angajați.
Playerele DVD au fost un cadou popular pentru vânzările de sărbători la sfârșitul anului 2001, iar cererea pentru servicii de abonament DVD "creștea nebunește", potrivit șefei departamentului de resurse umane Patty McCord. Compania a devenit publică pe 23 mai 2002, vânzând 5,5 milioane de acțiuni de capital comun la prețul de 15,00 USD per acțiune. În 2003, Netflix a primit un brevet de la Oficiul pentru Brevete și Mărci din SUA pentru a acoperi serviciul său de închiriere pe bază de abonament și mai multe extensii. Netflix a înregistrat primul său profit în 2003, câștigând 6,5 milioane de dolari din venituri de 272 de milioane de dolari; până în 2004, profitul a crescut la 49 de milioane de dolari din venituri de peste 500 de milioane de dolari. În 2005, erau disponibile 35.000 de filme diferite, iar Netflix expedia un milion de DVD-uri în fiecare zi.
În 2004, Blockbuster a introdus un serviciu de închiriere de DVD-uri, care nu numai că permitea utilizatorilor să împrumute titluri prin site-urile online, dar le permitea și să le returneze în magazinele fizice. Până în 2006, serviciul Blockbuster a ajuns la două milioane de utilizatori, iar deși era în urma numărului de abonați Netflix, atrăgea afaceri de la Netflix. Netflix a redus tarifele în 2007. Deși era o legendă urbană că Netflix a "distrus" în cele din urmă Blockbuster pe piața de închiriere de DVD-uri, povara datoriilor Blockbuster și dezacordurile interne au afectat compania.
Pe 4 aprilie 2006, Netflix a intentat un proces pentru încălcarea brevetelor în care a cerut un proces cu juriu la Curtea Districtuală a Statelor Unite pentru Districtul de Nord al Californiei, susținând că programul de abonament online pentru închirierea DVD-urilor al Blockbuster a încălcat două brevete deținute de Netflix. Prima cauză de acțiune a acuzat Blockbuster de încălcarea prin copierea "cozii dinamice" a DVD-urilor disponibile pentru fiecare client, metoda Netflix de utilizare a preferințelor clasificate în coadă pentru a trimite DVD-uri abonaților și metoda Netflix care permitea actualizarea și reordonarea cozii. A doua cauză de acțiune a acuzat încălcarea serviciului de închiriere pe bază de abonament, precum și metodele de comunicare și livrare ale Netflix. Companiile și-au soluționat disputa pe 25 iunie 2007; termenii nu au fost dezvăluiți.
Pe 1 octombrie 2006, Netflix a anunțat Netflix Prize, un premiu de 1.000.000 de dolari pentru primul dezvoltator al unui algoritm de recomandare video care să depășească algoritmul său existent Cinematch, în a prezice evaluările clienților cu peste 10%. Pe 21 septembrie 2009, a acordat premiul de 1.000.000 de dolari echipei "BellKor's Pragmatic Chaos". Cinematch, lansat în 2000, era un sistem care recomanda filme utilizatorilor săi, multe dintre acestea putând fi complet noi pentru utilizator.
Prin divizia sa Red Envelope Entertainment, Netflix a licențiat și distribuit filme independente precum Born into Brothels și Sherrybaby. La sfârșitul anului 2006, Red Envelope Entertainment s-a extins și în producția de conținut original cu regizori precum John Waters. Netflix a închis Red Envelope Entertainment în 2008.
Tranziția la serviciile de streaming (2007–2012) În ianuarie 2007, compania a lansat un serviciu de streaming media, introducând video la cerere prin internet. Totuși, la acea vreme, avea doar 1.000 de filme disponibile pentru streaming, comparativ cu 70.000 disponibile pe DVD. Compania luase în considerare de ceva timp oferirea de filme online, dar abia la mijlocul anilor 2000 vitezele de date și costurile de bandă largă s-au îmbunătățit suficient pentru a permite clienților să descarce filme de pe internet. Ideea inițială era un "box Netflix" care putea descărca filme peste noapte, pentru a fi gata de vizionat a doua zi. Până în 2005, Netflix achiziționase drepturi de filme și concepuse box-ul și serviciul. Dar după ce a observat cât de populare erau serviciile de streaming precum YouTube, în ciuda lipsei de conținut în înaltă definiție, conceptul de utilizare a unui dispozitiv hardware a fost abandonat și înlocuit cu un concept de streaming.
În februarie 2007, Netflix a livrat al miliardelea DVD, o copie a filmului *Babel*, unui client din Texas. În aprilie 2007, Netflix l-a recrutat pe Anthony Wood, fondatorul ReplayTV, pentru a construi un "Netflix Player" care ar permite redarea de conținut streaming direct pe un televizor, în loc de un desktop sau laptop. Hastings a închis în cele din urmă proiectul pentru a încuraja alți producători de hardware să includă suport încorporat pentru Netflix, care a fost lansat ulterior ca produsul Roku, un player de media digitală.
În ianuarie 2008, toți abonații serviciului de închiriere de discuri au primit acces la streaming nelimitat fără costuri suplimentare. Această schimbare a venit ca răspuns la introducerea Huluși a noilor servicii de închiriere video de la Apple. În august 2008, baza de date Netflix a fost coruptă și compania nu a putut expedia DVD-uri clienților timp de 3 zile, ceea ce a dus la mutarea tuturor datelor în cloud-ul Amazon Web Services. În noiembrie 2008, Netflix a început să ofere abonaților închirieri pe Blu-ray și a întrerupt vânzarea de DVD-uri uzate. În 2009, streaming-ul Netflix a depășit expedierea de DVD-uri.