Ioan Tomici (n. 3 decembrie 1771, Vărădia, jud. Caraș-Severin – d. 18 aprilie 1839, Caransebeș) a fost un profesor și protopop român care a reorganizat școli naționale românești din Banat.
Biografie A studiat la școala clericală din Vârșeț. În perioada 1795-1798 a fost preot în Dognecea (jud. Caraș-Severin). Apoi în 1798-1804 a fost profesor de teologie la școala clericală din Vârșeț. În 1804-1839 protopop greco-ortodox român în Caransebeș.
A înființat în Caransebeș primul curs de pedagogie de trei luni. În perioada 1824-1831 director și inspector al școlilor ortodoxe Românești din protopopiatele respective din districtul Caransebeșului.
A publicat câteva lucrări pentru îndrumarea țărănimii și a tineretului. Decorat cu medalia de onoare de către împăratul Francisc I.
Lucrări Cultura albinelor sau învățătura despre ținerea stupilor, Buda, 1823 Cultura bombițelor sau învățătura despre ținerea și creșterea omidelor sau goangelor de mătasă, Buda, 1823 Scurte învățături pentru creșterea și buna purtare tinerimei, Buda, 1827
Bibliografie Ana-Carina Babeu. Acordarea medaliei de onoare protopopului de Caransebeș Ioan Tomici de către împăratul Francisc I (5 octombrie 1834). Revista Banatica 22/2012 Enciclopedia Română. Tomul al treilea. 1904 Mircea Păcurariu. Dicționarul teologilor români. 2002
Categorie:Nașteri în 1771 Categorie:Decese în 1839 Categorie:Protopopi români Categorie:Bănățeni