Curtișoara este o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Curtișoara (reședința), Dobrotinet, Linia din Vale, Pietrișu, Proaspeți și Raițiu.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Curtișoara se ridică la 4.413 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.192 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,81%), iar pentru 5,05% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,39%), cu o minoritate de adventiști (1,84%), iar pentru 5,17% nu se cunoaște apartenența confesională.

Monumente istorice Comuna este deservită de patru monumente istorice incluse în lista monumentelor istorice din județul Olt, toate localizate în satul Dobrotinet. Prima este Schitul „Întâmpinarea Maicii Domnului” care datează din anul 1647, urmată de Biserica „Adormirea Maicii Domnului” care datează din același an. Ultimele două sunt Chiliile și un conac care datează de la sf. sec. XIX.

Istorie La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Curtișoara făcea parte din comuna Teslui, însă pe teritoriul comunei exista comuna Dobrotinet, pe teritoriul plășii Oltul de Jos a județului Olt, ce era formată din satele Cătunul de Sus, Dobrotinet, Pietrișul, Linia și Proaspeți, cu o populație de 1544 de locuitori. În comună exista o școală mixtă frecventată de 14 elevi și două biserici.

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Dobrotinet în plasa Perieți din același județ, având o populație de 1952 de locuitori, satul Linia fiind consemnat cu numele de Linia din Vale, nume păstrat până în prezent. Însă, satul Curtișoara continuă să facă parte din comuna Teslui. Satul Raițiu apare tot pe teritoriul comunei Teslui odată cu regruparea comunelor urbane și rurale din anul 1931.

În anul 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Slatina din regiunea Pitești și (după 1960) din regiunea Argeș. În acest timp, satele Curtișoara și Raițiu se desprind de comuna Teslui, alcătuind comuna Curtișoara, iar comuna Dobrotinet a fost desființată, satele ei fiind incluse în comuna Curtișoara.

În anul 1968, comuna a fost transferată la județul Olt, reînființat, cu structura actuală. Tot satul Cătunul de Sus a fost desființat și comasat cu satul Dobrotinet.

Politică și administrație Comuna Curtișoara este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Stemă Descrierea stemei

Stema comunei Curtișoara, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară, se află un mănunchi din 6 spice de grâu, flancat de două ramuri de nuc, cu câte două fructe, totul de aur; ramura din dreapta este așezată în bandă, iar cea din stânga, în bară. În vârful scutului, se află o biserică de argint, văzută din față, cu intrare flancată de două ferestre, toate arcuite și negre, cu acoperiș suprapus, având câte două ape; acoperișul este înălțat printr-o turlă fațetată, acoperită și surmontată de o cruciuliță. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate

Spicele de grâu simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.

Ramurile de nuc fac referire la cătunul Dealul Nucilor, precum și la plantațiile de nuc din zonă.

Brâul undat reprezintă râul Olt.

Biserica evocă Biserica "Adormirea Maicii Domnului".Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Note

Bibliografie suplimentară Monografia comunei Curtișoara, Gheorghe Mihai, Alexandru Olaru, Gheorghița Feteleanu, Editura Fundației "Universitatea pentru Toți", 2002

Vezi și Valea Oltului Inferior (arie de protecție specială avifaunistică)

Curtișoara