Fiii omului cu inima de piatră (în ) este un roman istoric scris de Mór Jókai și publicat pentru prima oară în anul 1869. El a apărut mai întâi în foileton în cotidianul A Hon (Patria) din Pesta, apoi în șase volume editate de Editura Athenaeum din Pesta. László Szekeres, „Kézirat, kiadások, fordítások”, în Jókai Mór, A kőszívű ember fiai, Neumann Kht., Budapesta, 2001.

Acțiunea romanului se petrece în perioada Revoluției Maghiare din 1848-1849, fiind inspirată din lupta poporului maghiar pentru libertate și independență împotriva monarhiei habsburgice.Alexandru Bondoc, „Prefață”, 1970, p. V.Nicolae Balotă, „Prefață”, 1972, p. XX. Frații Ödön, Richárd și Jenő Baradlay, aflați în posturi în care slujeau interesele habsburgice, sunt chemați de mama lor în Ungaria după moartea tatălui lor („omul cu inima de piatră”) și iau parte la războiul de eliberare al țării.Gheorghe Kristóf, Mauriciu Jókai, 1925, p. 69.

Romanul a fost scris în mijlocul luptelor politice de după compromisul austro-ungar (1867), urmărind să descrie avântul patriotic din anii 1848-1849 și să reafirme obiectivul independenței maghiare.Nicolae Balotă, „Prefață”, 1972, p. XXI. Ferenc Zsigmond, Jókai, 1924, p. 188. István Sőtér (ed.), A magyar irodalom története. IV, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1964-1966. Jókai s-a inspirat din lucrarea istorică Magyarország függetlenségi harcának története (1865) scrisă de episcopul Mihály Horváth, din știrile publicate în ziarele acelor ani, precum și din propriile sale experiențe ca revoluționar.Gheorghe Kristóf, Mauriciu Jókai, 1925, p. 44. În plus, unele evenimente i-au fost relatate de prietenul și colegul său de partid Dániel Boczkó, fost comisar al guvernului revoluționar maghiar în Transilvania.

Perioada 1860-1875 este considerată de istoricii literari drept cea mai fecundă perioadă a lui Mór Jókai, în care au apărut cele mai valoroase opere literare ale scriitorului maghiar.Nicolae Balotă, „Prefață”, 1972, p. XIV. Jókai a dobândit atunci o popularitate imensă, fiind considerat cel mai mare scriitor maghiar al epocii.Nicolae Balotă, „Prefață”, 1972, p. V.

Rezumat

thumb|230px|right|Bătălia de la Isaszeg (1849), în care a avut loc confruntarea dramatică între Richárd Baradlay și Ottó Palvicz. Aflat în apropierea morții la castelul Nemesdomb, nobilul maghiar Kazimir Baradlay îi transmite soției ultimele sale dorințe pe care îi cere să le îndeplinească întocmai. Balázs Nyilasy, „A kőszívű ember fiai és a modern románc” [„Fiii omului cu inima de piatră și romantismul modern”], în revista Kortárs, Budapesta, anul XLVII (2003), nr. 7. El s-a purtat până atunci cu familia sa ca un stăpân cu inima de piatră, fiind un supus loial al regimului habsburgic și un susținător al păstrării vechilor privilegii medievale.Alexandru Bondoc, „Prefață”, 1970, p. VII. Kazimir îi cere soției să se recăsătorească după șase săptămâni de doliu cu administratorul Bence Rideghváry, succesorul său la conducerea comitatului, pentru a păstra intacte interesele familiei.Jókai Mór, Fiii omului cu inima de piatră, vol. I, 1970, p. 15. Cei doi soți aveau trei copii care erau plasați în posturi în care slujeau interesele străine. Ferenc Zsigmond, Jókai, 1924, p. 189. Potrivit dispozițiilor testamentare ale tatălui lor, fiul cel mai mare, Ödön, trebuia să rămână diplomat la Sankt Petersburg, mijlociul, Richárd, urma să mai rămână o lună ofițer în garda regală austriacă, apoi să treacă la cavalerie și mai târziu în statul major, iar mezinul, Jenő, să avanseze ca funcționar superior la curtea imperială de la Viena.Jókai Mór, Fiii omului cu inima de piatră, vol. I, 1970, pp. 9-12.

Văduva Baradlay jură după moartea soțului ei să nu-i îndeplinească niciuna dintre dorințe și procedează exact pe dos. Ferenc Zsigmond, Jókai, 1924, pp. 188-189. Ea îl cheamă acasă pe Ödön, pe care tatăl său îl trimisese în Rusia pentru a-l face să o uite pe iubita sa Aranka, fiica pastorului reformat Bertalan Lánghy. Fiul cel mare pleacă imediat către țară pentru a îndeplini dorința mamei sale, riscându-și viața în traversarea în plină iarnă a Rusiei. Ferenc Zsigmond, Jókai, 1924, p. 190. El se căsătorește cu Aranka (cu care va avea ulterior doi băieți) și preia postul de prefect pe care-l deținuse anterior tatăl său, fiind adeptul unei politici liberale de înnoire a țării.Alexandru Bondoc, „Prefață”, 1970, p. VIII.

Ceilalți doi fii se aflau la Viena și își petreceau adesea timpul liber participând la balurile organizate în palatul baroanei Plankenhorst. Baroana și fiica ei, Alfonsine, pretindeau că au origini nobiliare și mimau luxul pentru a atrage pretendenți bogați.Jókai Mór, Fiii omului cu inima de piatră, vol. I, 1970, p. 99. În timp ce Jenő era îndrăgostit de frumoasa și cruda Alfonsine, fără a ști că aceasta avea un copil pe nume Károly dintr-o relație secretă cu ofițerul austriac Ottó Palvicz, fratele lui mai mare, căpitanul Richárd Baradlay, începe să o curteze pe Edit Liedenwall, o rudă săracă a familiei Plankenhorst, cu care se va logodi ulterior.Jókai Mór, Fiii omului cu inima de piatră, vol. I, 1970, pp. 109-113.

Declanșarea Revoluției în martie 1848 produce schimbări importante. Ödön se alătură forțelor revoluționare, devenind comisar șef al guvernului revoluționar maghiar. Spre sfârșitul lunii octombrie, după lupte grele și regruparea forțelor reacționare, doamna Baradlay se duce la Viena și-i convinge pe ceilalți doi fii să revină în Ungaria. Richárd reușește să ajungă în țară, împreună cu compania de husari pe care o conducea, după traversarea istovitoare a mai multor obstacole (Dunărea, Morava și sectorul vestic al Munților Carpați). Jenő abandonează postul de secretar de legație la Sankt Petersburg (în care urma a fi numit) și logodna plănuită cu Alfonsine Plankenhorst și părăsește Viena, împreună cu mama lui. El este trimis la castelul de vară al familiei de pe insula dintre Crișuri pentru a avea grijă de soția și de copiii lui Ödön care se adăposteau acolo de frica holerei.Jókai Mór, Fiii omului cu inima de piatră, vol. II, 1970, pp. 90-99.

thumb|230px|left|Asediul Budei (1849), eveniment central al romanului. Atacată de armata imperială, oastea maghiară se retrage din fața inamicului la Kassa (4 ianuarie 1849), dar obține o victorie glorioasă la Isaszeg (6 aprilie 1849). Richárd luptă eroic în ambele lupte și se confruntă cu Ottó Palvicz într-un duel pe viață și pe moarte pe câmpul de luptă din pădurea Királyerdő. Ferenc Zsigmond, Jókai, 1924, p. 311. Rănit mortal, ofițerul austriac îl roagă pe husar să-i găsească băiatul și să-l ia în grija lui.Jókai Mór, Fiii omului cu inima de piatră, vol. II, 1970, pp. 84-89. Richárd și Ödön iau parte apoi la asediul cetății Buda (4-21 mai 1849), iar căpitanul de husari este rănit în încercarea de a opri aruncarea în aer a Podului cu Lanțuri. După victorie, Richárd îl găsește pe micul Károly Palvicz și se înregistrează ca tutore al copilului.Jókai Mór, Fiii omului cu inima de piatră, vol. II, 1970, pp. 231-235.

Revoluția Maghiară este zdrobită în cele din urmă de oastea imperială austriacă cu ajutorul armatei ruse, iar, după capitularea oștii maghiare la Șiria (13 august 1849), Ödön încearcă să fugă în Anglia cu un pașaport englezesc fals, dar este recunoscut și arestat la Gepiu de fostul său prieten Leonin Ramiroff, devenit între timp colonel al unui regiment de lăncieri ruși.Jókai Mór, Fiii omului cu inima de piatră, vol. II, 1970, pp. 260-261. Evadează de acolo și ajunge în cele din urmă la castelul de pe insula dintre Crișuri, unde așteaptă ca autoritățile să-i decidă soarta.Jókai Mór, Fiii omului cu inima de piatră, vol. II, 1970, pp. 263-265, 286-287. Tribunalul Militar din Pesta îl citează din greșeală pe Jenő (traducând greșit numele unguresc Ödön ca Eugen von Baradlay), iar acesta ascunde adevărul în fața familiei, asumându-și faptele fratelui său mai mare și fiind executat ulterior în locul acestuia.

Aflat în aceeași închisoare, Richárd este condamnat și el la moarte, dar crudul general Haynau (guvernatorul general al Ungariei) îi grațiază pe toți condamnații după ce este informat de Alfonsine Plankenhorst (care dorea să răzbune moartea lui Ottó Palvicz) că urmează să fie demis în ziua următoare. Richárd este eliberat din închisoare și se căsătorește în curând cu Edit Liedenwall, care devine prin această căsătorie unica moștenitoare a averii bogatului baron Alfred Plankenhorst.Jókai Mór, Fiii omului cu inima de piatră, vol. II, 1970, pp. 344-359. Odată cu trecerea anilor familia Baradlay își recapătă averea, în timp ce Alfonsine Plankenhorst sărăcește și, abandonată de propriul ei copil, ajunge într-un spital pentru oamenii nevoiași.Jókai Mór, Fiii omului cu inima de piatră, vol. II, 1970, pp. 360-371.

Capitole Romanul este împărțit în două părți cu un total de 50 de capitole nenumerotate (partea întâi - 18 capitole și partea a doua - 32 capitole), fiecare capitol având un titlu.Jókai Mór, Fiii omului cu inima de piatră, vol. I, 1970, p. 367.Jókai Mór, Fiii omului cu inima de piatră, vol. II, 1970, pp. 374-375.

Partea întâi

Șaizeci de minute Rugăciunea de înmormântare Tallérossy Zebulon Doi prieteni Ceilalți doi Oameni de tot felul Bakfiș Negustorul de vechituri Răzbunare femeiască Rândurile subliniate Ziua logodnei Prima treaptă spre acea poziție înaltă Zile de primăvară Reversul medaliei Cei ce iubesc cu adevărat Un amurg roșu, sângeriu Cel de al treilea În față apă, în urmă foc!

Partea a doua

O armată națională Comisarul de paie Prima lecție scump plătită Hâtrul În Királyerdő Testamentul adversarului muribund Rază de soare și rază de lună Bezna Mindenváró Ádám Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus Un călăreț singuratic O luptă cu trăsnete Apogeul bătăliei Copilul lepădat Ephialtes Periheliu Prieteni vechi și buni Nadir Scrisoarea nu a fost arătată Un om pe care nu l-am cunoscut până acum De pe lumea cealaltă În fața omului cu inima de piatră Telegraful închisorii Prima lovitură de pumnal O zi cu dureri de cap Vârful pumnalului s-a frânt Omul cu inima de piatră răspunde Pețitorul Comedy of errors Cheia suferințelor Peste douăzeci de ani Epilog

Personaje Kazimir Baradlay - nobil maghiar (baron), stăpânul unor moșii întinse, persoană conservatoare, „omul cu inima de piatră”. A dus timp de un sfert de secol o politică conservatoare și antinațională, manifestându-se ca un supus loial al regimului habsburgic și un susținător al păstrării vechilor privilegii medievale. Moare în urma unei boli de inimă. Mária Baradlay - văduva lui Kazimir Baradlay și mama celor trei fii, își crește copiii în spiritul dragostei față de patrie, insuflându-le permanent simțul datoriei naționale. După ce a fost supusă mereu soțului ei, jură la moartea lui să nu-i îndeplinească dispozițiile testamentare și își cheamă acasă fiii, convingându-i să ia parte la lupta de eliberare națională. Ödön Baradlay - fiul cel mare al lui Kazimir Baradlay, secretar de legație la Sankt Petersburg.Jókai Mór, Fiii omului cu inima de piatră, vol. I, 1970, p. 9. Chemat acasă de mama lui, preia funcția de prefect al comitatului și ia parte la Revoluția Maghiară din 1848-1849 în calitate de comisar șef al guvernului revoluționar maghiar. Richárd Baradlay - fiul mijlociu al lui Kazimir Baradlay, căpitan într-un regiment de husari din Viena.Jókai Mór, Fiii omului cu inima de piatră, vol. I, 1970, p. 85. Revine în Ungaria, împreună cu compania pe care o conduce, și ia parte la luptele pentru eliberarea Ungariei. Arestat și condamnat la moarte, este grațiat în urma unei răsturnări de situație miraculoase. Jenő Baradlay - fiul cel mic al lui Kazimir Baradlay, funcționar superior la curtea imperială din Viena. Este îndrăgostit de Alfonsine Plankenhorst, cu care își dorește să se căsătorească, dar cedează rugăminților mamei lui și se întoarce în Ungaria, murind eroic în locul fratelui său cel mai mare.