Straja este o comună din județul Suceava, în regiunea istorică Bucovina, România. Comuna este alcătuită dintr-un singur sat, satul de reședință Straja.

Istoric Teritoriul comunei Straja a fost locuit încă din epoca pietrei, fapt atestat de descoperirile arheologice. Prima mențiune documentară a comunei datează din 1750. Făcând parte din Bucovina, localitatea s-a aflat sub administrație austriacă până în 1918.

În secolul al XX-lea, comuna a cunoscut o dezvoltare economică semnificativă. În timpul celor două războaie mondiale, localitatea a suferit pierderi și distrugeri importante ca urmare a trecerii fronturilor. În 1940, în urma Pactului Ribbentrop–Molotov, o parte din teritoriul comunei, constând în aproximativ 2.300 de hectare de păduri și poieni, a rămas în componența Uniunii Sovietice, iar în prezent se află pe teritoriul Ucrainei. Pierderea acestui teritoriu a redus considerabil potențialul economic al localității.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, comuna s-a refăcut treptat. Au fost introduse rețelele de energie electrică, drumul județean 209 a fost asfaltat, iar în localitate au fost construite o clădire nouă pentru școală, trei magazine, un pod peste râul Suceava și numeroase locuințe noi. După 1990, în comună au fost înființate mai multe societăți comerciale.

Din punct de vedere administrativ, comuna Straja a făcut parte din raionul Rădăuți, iar în urma reorganizării administrativ-teritoriale a României a fost inclusă în județul Suceava.

Așezarea Comuna Straja din județul Suceava este situată în partea de nord a județului și este străbătută de râul Suceava. Localitatea se află în partea vestică a Depresiunii Rădăuți și se învecinează la nord cu comuna Crasna, la sud cu comuna Putna, la est cu orașul Vicovu de Sus, iar la vest cu comuna Brodina. Comuna este așezată de-a lungul râului Suceava și al drumului județean 209, care leagă Rădăuți de Brodina. Calea ferată Dornești–Nisipitu traversează teritoriul comunei de la est la vest. Coordonatele geografice ale localității sunt 47°92' latitudine nordică și 25°55' longitudine estică.

Stema comunei este alcătuită dintr-un scut pe fond roșu, înfățișând o poartă deschisă din leațuri dispuse vertical și orizontal, formată din două aripi, prin care se văd trei prăjini cu legături de paie, toate reprezentate în aur. Șeful scutului este micșorat și dințat și prezintă trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint.

Relieful comunei este variat și cuprinde mai multe dealuri, printre care Arșița, Cerbul și Scorbura, precum și muntele Măgura Vacii. Pe teritoriul comunei se află și numeroase poieni, printre care Sihastru, unde este situat schitul Daniil Sihastrul, Poiana Gigii, Poiana Cerbului, Poiana Stăuina, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri, Poiana la Runc și Poiana Ciungitura.

Pe teritoriul care a rămas în Ucraina se află patru vârfuri montane: Vârful Bucov, cu altitudinea de 1.109 m, și Vârful Plăiuț, cu altitudinea de 1.079 m, precum și mai multe dealuri, între care Arșicioara (820 m), Mlaca (761 m), Dealuț (673 m) și Fataciuni (875 m). De asemenea, fostului teritoriu comunal al Falcăului îi aparțineau dealurile Prislop (1.024 m) și Alexa (988 m). În această zonă se află și poieni precum Poiana Petrușcii, Poiana Loza, Poiana Mlăcii, Poiana Plăiuțului și Poiana Pucu.

Comuna a deținut, de asemenea, suprafețe montane situate la peste 60 de kilometri distanță, obținute după Primul Război Mondial în comunele Izvoarele Sucevei și Șipotele Sucevei, printre acestea numărându-se Bahna, Cupineț, Baranova și Tomnatic, aflate în prezent pe teritoriul Ucrainei.

Rețeaua hidrografică a comunei este alcătuită din râul Suceava și afluenții săi, printre care pârâurile Străjî, Ziminel, Baimac, Pârău Rău, Răstoaca Mare, Ciolotei, Boul, Calanceni, Sihastru, Jiji, Scorbura și Ascuncelul.

Vegetația este dominată de păduri de conifere, în special de brad și molid. Fauna este bogată și cuprinde specii precum iepurele, vulpea, mistrețul, cerbul și lupul.

Populația comunei este predominant românească. În anul 1784, o inscripție bisericească menționa existența a 79 de familii, reprezentând aproximativ 395 de locuitori. Populația a crescut ulterior atât datorită sporului natural, cât și imigrației, fapt evidențiat de recensămintele succesive. Astfel, în 1910 comuna avea 3.315 locuitori, în 1930 avea 4.662 de locuitori, iar în 1956 numărul acestora era de 4.103. În 1992, populația a crescut la 5.555 de locuitori, iar în 2002 a ajuns la 5.884 de locuitori.

Locuințele populației se află în proprietate privată. Gospodăriile tradiționale cuprind construcții precum grajdul pentru vite, bucătăria de vară, magazia pentru lemne, cămara pentru alimente și poclitul pentru fân. Locuința tradițională este construită din lemn de molid sau brad și este acoperită cu draniță, având acoperiș în patru ape.

Portul popular al străjenilor se remarcă printr-o eleganță sobră. Comuna păstrează numeroase tradiții și obiceiuri legate de momentele importante ale vieții, precum nașterea, nunta și înmormântarea, acestea evidențiind specificul etnografic al zonei.

Portul popular femeiesc tradițional cuprinde opincile, colțunii (ciorapii) din lână, prigitoarea (catrința), frânghia de încins, cămașa cu „pui” și altiță, bondița din piele de oaie cu „prim” (bordură) din piele de miel, tulpanul (baticul) înflorat, sumanul scurt și negru din lână, trăistuța și cojocul din piele de oaie cu „prim” negru din piele de miel.

Portul popular bărbătesc este alcătuit din opinci, ițari (pantaloni albi din pânză), cioareci (pantaloni albi din lână), cămașă albă cu „pui” (flori) albi sau negri și cu „ciupag” (guler) înflorat, curea (chimir), bundă cu „prim”, cușmă sau pălărie, suman scurt și negru din lână și cojoc din piele de oaie cu „prim” negru. Costumul popular tradițional poate fi văzut și astăzi în zilele de sărbătoare, în special la biserică.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Straja se ridică la 5.258 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.094 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,4%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,33%), cu o minoritate de penticostali (15,69%), iar pentru 4,68% nu se cunoaște apartenența confesională.

Recensământul din 1930

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Straja se ridica la 4.662 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (93,1%), cu o minoritate de germani (2,95%) și una de evrei (2,89%). Alte persoane s-au declarat: ruși (29 de persoane), maghiari (1 persoană) și polonezi (15 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93,5%), dar existau și romano-catolici (3,12%), mozaici (2,89%). Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (13 persoane), greco-catolici (10 persoane) și baptiști (1 persoană).

Administrație Comuna Straja este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Între anii 1996-2016 conducerea comunei a fost exercitată de primarul Vasile Juravle, ales în cinci legislaturi consecutive. Consiliul local își desfășoară activitatea prin comisiile de specialitate: comisia pentru programul de dezvoltare economico-socială; comisia pentru învățământ, sănătate și familie, muncă și protecție socială, activitate social-culturală, culte și protecția copilului; comisia pentru administrație publică locală, juridică, apărarea ordinii publice.

Siguranța publică Postul de poliție care are doi lucrători, sprijiniți de poliția de frontieră și de populație asigură liniștea și ordinea publică. Formația de prevenire și stingere a incendiilor alcătuită din 15 lucrători voluntari acționează la stingerea eventualelor incendii până la sosirea unităților speciale de la Vicov și Rădăuți. Formația de apărare civilă compusă din 7 membri acordă sprijinul populației în caz de calamități și dezastre.

Sediul poliției comunei Straja a fost amenajat în cadrul căminului cultural al localității.

Învățământ și educație Prima școală națională din comuna Straja a fost înființată la 1 septembrie 1860, sub supravegherea Consiliului Bucovinean, într-o casă aparținând gospodarului Aftanasie Chira. Primul învățător al școlii a fost Nicolae Onciul, care a ocupat funcția de suplinitor de la înființarea instituției până la sfârșitul lunii iulie 1862. Acestuia i-a urmat Nicolae Bocancea, care a activat până în anul 1869. În 1865, școala din Straja avea 12 elevi.

La 3 iulie 1869, Școala Națională a fost desființată, iar în locul acesteia a fost înființată o școală publică cu o singură clasă, aflată sub supravegherea statului. Aceasta funcționa într-o clădire din lemn, construită pe locul actualei școli vechi.

În 1890, clădirea școlii a fost extinsă cu încă o sală de clasă, iar în 1894 au fost adăugate alte două săli, în timpul directorului Nichifor Bocancea, care a condus instituția între 1886 și 1922. Creșterea continuă a numărului de elevi a impus construirea unui nou local de școală, din cărămidă și cu etaj, în anii 1909–1910. Noua clădire dispunea de șase săli de clasă, două cancelarii și patru încăperi destinate locuinței directorului școlii.

În perioada 1910–1918, instituția a purtat denumirea de Școală poporală de 5 clase și era organizată separat pentru fete și băieți. În anul școlar 1913–1914, școala era frecventată de 438 de elevi din cei 475 înscriși, care erau instruiți de 10 învățători.

După 1918, a fost introdus învățământul primar de șapte clase, iar numărul cadrelor didactice și nivelul de pregătire al acestora au crescut. În această perioadă funcționau două instituții de învățământ: o școală primară de stat pentru băieți și o școală primară de stat pentru fete.

În urma reformei învățământului din 1948, școala a primit denumirea de Școala Elementară, nume pe care l-a purtat până în 1965.

În 1955, în comuna Straja a fost introdus învățământul preșcolar, prin înființarea unei grupe de grădiniță. Ulterior, numărul grupelor a crescut treptat, ajungând în prezent la opt.

Începând cu anul școlar 1964–1965, s-a trecut la generalizarea învățământului obligatoriu de opt ani. Școala dispunea atunci de 23 de clase, cu un total de 795 de elevi și 27 de cadre didactice, dintre care doar patru erau calificate.

În anul școlar 1970–1971, odată cu extinderea obligativității învățământului de zece ani, instituția avea 30 de clase și 914 elevi înscriși. Numărul mare de elevi și lipsa spațiilor disponibile, unele clase funcționând inclusiv în casa parohială, au determinat construirea unui nou local de școală. Lucrările au început în 1970, iar noua clădire, cu parter și două etaje, cuprindea 12 săli de clasă, două laboratoare, cabinete, cancelarie și birouri, toate dotate cu mobilier nou. Anul școlar 1970–1971 a început în noul local de școală.

Între 1970 și 1991, instituția a purtat denumirea de Școala cu clasele I–X Straja. Începând din 1995, aceasta s-a numit Școala cu clasele I–VIII „Dimitrie Onciul” Straja, în memoria istoricului Dimitrie Onciul, născut, crescut și școlit în localitatea Straja.

La 23 martie 1993, în fața clădirii școlii a fost amplasat bustul istoricului Dimitrie Onciul, care s-a născut și și-a petrecut copilăria în comuna Straja.

După 1990, învățământul din comuna Straja a intrat în procesul de reformă a sistemului educațional. Au fost implementate noile planuri de învățământ, a fost modificată structura anului școlar, au fost introduse manualele alternative și disciplinele opționale.