Alhambra (mai târziu, Alhambra–Excelsior) a fost un teatru de revistă românesc ce a activat în perioada interbelică la București. A fost înființat în toamna anului 1930 de către Nicușor Constantinescu, Nicolae Vlădoianu și Ion Vasilescu, cu toții foști angajați ai teatrului condus de actorul Constantin Tănase, „Cărăbuș”. Sediul „Alhambrei” s-a aflat mai întâi în strada Sărindar (azi, Constantin Mille), pe locul unde în zilele noastre se găsește Teatrul Mic din București,Frost, op. cit., pag. 60 apoi, din 1936, în clădirea actualului Teatru de Comedie.Frost, op. cit., pag. 98 În lunile estivale, reprezentațiile de la „Alhambra” erau găzduite de grădina Colos din calea Victoriei.Frost, op. cit., pag. 64 Teatrul și-a închis porțile în anul 1940.

Activitate Înființarea noului teatru a fost determinată de rațiuni deopotrivă artistice și financiare. Pe de o parte, Constantinescu și Vlădoianu erau nemulțumiți de maniera de alcătuire a spectacolelor lui Tănase, lipsită de o unitate narativă și, din punct de vedere muzical, sprijinită exclusiv pe șlagăre importate din Vest. Argumentele bănești țineau de faptul că teatrul „Cărăbuș” opera numai pe durata verii, obligându-și angajații să găsească alte contracte pe timpul anului; noul teatru „Alhambra”, în schimb, era prevăzut să aibă stagiune plină.

Despre fondarea teatrului, regizorul Nicușor Constantinescu amintește următoarele:

Primul succes fulminant al teatrului nou înființat s-a produs în vara anului 1931, la grădina Colos, unde galeria (ocupanții locurilor celor mai ieftine) a fost puternic marcată de cântecul „Suflet candriu de papugiu” (o compoziție mai veche a lui Ion Vasilescu care abia acum era adusă în fața publicului), aplaudând frenetic și cântând împreună cu actorii aflați pe scenă.

Muzica revistelor „Alhambra” Unul din dezideratele conducerii teatrului era să propage un repertoriu de cântece original, autohton, care să rivalizeze cu șlagărele străine prezente în spectacolele altor companii de revistă din țară. Pentru aceasta a fost convocat tânărul compozitor Vasilescu, fost colaborator al cuplului Constantinescu–Vlădoianu la teatrul „Cărăbuș”, care până la venirea în „Alhambra” nu avusese ocazia să se remarce ca autor de cântece.Frost, op. cit., pag. 51 Totuși, primele stagiuni ale teatrului din strada Sărindar s-au sprijinit numai în parte pe creații originale românești. Abia în noiembrie 1933, odată cu lansarea spectacolului Inimi de ciocolată, teatrul oferă publicului un repertoriu în întregime original, compus de Ion Vasilescu.Frost, op. cit., pag. 74 Tot în această stagiune teatrul începe să colaboreze și cu alți compozitori – de pildă, în Alhambra iubește (octombrie 1933) figurează și cântece de Ionel Fernic, Gerd Wilnow sau Gherase Dendrino;Frost, op. cit., pag. 78–80 mai târziu, în 1937, compozitorul Claude Romano (pseudonim de creator al muzicologului George Sbârcea) este angajat de Nicușor Constantinescu drept compozitor secund al teatrului.Sbârcea, op. cit., pag. 265

Odată afirmat ca autor de șlagăre – scrise în stilul creațiilor apusene, foxtroturi, tangouri, valsuri etc. – Vasilescu caută să construiască un stil național, în spiritul folclorului și al muzicii populare românești. Primul spectacol care reușește să impună astfel de creații ca șlagăre, lansat la sfârșitul anului 1934, este Fata șefului de gară (cu subtitlul Alhambra filmează); piesa de rezistență a revistei se numește „Cântă-mi să uit dragostea”.Frost, op. cit., pag 89–91 (Importantul succes astfel cucerit determină direcțiunea teatrului să reia bucata și în stagiunea următoare, în revista O nuntă la Alhambra.Frost, op. cit., pag. 92) Fata șefului de gară o aduce pe scenă ca protagonistă pe cântăreața Elena Zamora, căreia i se oferă o partitură dificilă, pe măsura posibilităților sale tehnice. Spectacolul mai lansează un șlagăr, de data asta un tango: „Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară?”.

Într-un nou sediu În septembrie 1936, teatrul se stabilește în sala Excelsior (radical refăcută pentru această ocazie) din str. Bălăceanu, actuală Sf. Dumitru. Tot acum, instituția își schimbă numele în Teatrul de reviste-operete „Alhambra–Excelsior”. Noua stagiune se deschide cu revista 101 Alhambra Melody (pe numele complet Alhambra-Excelsior cu 101 melodii),Cervatiuc, op. cit., pag. 227 prilej care îi aduce teatrului cel mai mare succes de până la acel moment; este vorba despre un nou cântec în stil românesc semnat de Vasilescu, „Glasul roților de tren”. Cântecul, lansat pe scena „Alhambrei” de către actrița Agnia Bogoslava-Zirra, a fost preluat la scurt timp de nenumărate orchestre din țară, devenind „un fel de obsesie”.Frost, op. cit., pag. 97 Popularitatea lui este, de altfel, reflectată în cupletul intitulat „Omul care a înnebunit auzind «Glasul roților de tren»”, scris de Eugen Mirea pentru un viitor spectacol al teatrului, Super Alhambra.Frost, op. cit., pag. 95–97

Stagiunea 1937–1938 a produs revista Expoziția internațională Alhambra, al cărei titlu făcea referire la Expoziția internațională de Arte și Tehnică, desfășurată la Paris în acea perioadă.Frost, op. cit., pag. 98 În vara lui 1938, Nicolae Vlădoianu are ideea de a o invita într-un spectacol viitor pe Maria Tănase, la acel moment cunoscută doar prin apariții radiofonice în emisiunile dedicate folclorului. Cântăreața își dă acordul să interpreteze câteva piese din repertoriul ei cu condiția să fie acompaniată pe scenă de un taraf și nu de orchestră; în fața propunerii de a cânta și două bucăți de muzică ușoară se arată mult mai reticentă. Totuși, Vasilescu și textierii Nicu Kanner și Eugen Mirea sunt delegați să scrie cele două bucăți pentru numărul Mariei Tănase. Ele se vor numi „Mi-am pus busuioc în păr” și „Habar n-ai tu” (prima în stil popular, a doua, slow foxTănase și Livianu, Habar n-ai tu…); cântăreața le învață entuziastă și obține cu ele un mare succes la premiera spectacolului, intitulat Constelația Alhambra.Ghiață, op. cit., pag 42–47 Experiența revuistică o va determina să revină pe scenă în anii următori – chiar dacă nu la „Alhambra”, ea va căuta să colaboreze din nou cu Ion Vasilescu.Ghiață, op. cit., pag. 109–110

Orientarea teatrului către operetă. Deznodământul Prima dată când la „Alhambra” s-a montat un spectacol de operetă a fost în 1935, cu Dunărea albastră de Johann Strauss–fiul.Frost, op. cit., pag. 108 Deși schimbarea de sediu din septembrie 1936 a implicat și reprofilarea „Alhambrei” ca teatru de revistă și operetă, prima nouă stagiune nu a cuprins niciun spectacol de operetă; abia la sfârșitul lui 1937 s-a pus în scenă Trei valsuri, versiunea românească a unei producții franceze de mare succes, Trois valses.Cervatiuc, op. cit., pag. 254Frost, op. cit., pag. 109

Teatrul își încetează activitatea în anul 1940. Sediul va fi ulterior închiriat pentru diverse activități culturale, precum castinguri sau recitaluri de muzică ușoară.Din presa vremii – Gică Petrescu, articol publicat pe siteul Simply Bucharest (5 apr. 2015)

Reviste și cântece lansate la „Alhambra” Data premierei Titlulspectacolului Titlul piesei Compozitor Textier Interpretul din spectacol vara lui 1931 Parada Colos Suflet candriu de papugiu I[on] V[asilescu] N. C[onstantinescu],N. V[lădoianu] și N. KirițescuFrost, op. cit., pag. 65 Silly Vasiliu șiVasile Vasilache oct. 1932 Trăiască AlhambraFrost, op. cit., pag. 68 Ar fi frumos ca în povești I.V. indisp. indisp. Inima e un telefon I.V. indisp. indisp. febr. 1933 Alhambra în carnavalFrost, op. cit., pag. 79 Te-am așteptat plângând I.V. N.C., N.V. și P. AndreescuFrost, op. cit., pag. 199 indisp. oct. 1933 Alhambra iubește Azi noapte te-am visat I.V. N.C. și N.V.Frost, op. cit., pag. 200 Juju Pavelescu și grup vocal Departe I.V. indisp. indisp. MințiFrost, op. cit., pag. 78 I.V. indisp. Silly Vasiliu Telefonul salvator I.V. indisp. Ion Talianu, Nutzi Pantaziși H. Nicolaide nov. 1933 Inimi de ciocolatăFrost, op. cit., pag. 74–75 Cuvinte de amor I.V. N.C. și N.V. Constantin Lungeanu Două inimi de ciocolată I.V. N.C. și N.V. Juju Pavelescu șiC-tin Lungeanu Fetițele din București I.V. N.C. și N.V. indisp. Ia din viață ce-i frumos I.V. N.C. și N.V. C-tin Lungeanu Ieri la întâlnireFrost, op. cit., pag. 84 I.V. N.C. și N.V. indisp. Să-mi cânțiun cântec de iubire I.V. N.C. și N.V. indisp. 25 dec. 1933 Alhambra guverneazăFrost, op. cit., pag. 80 Pentru tine am plâns I.V. N.C. și N.V.Frost, op. cit., pag. 201 Juju Pavelescu Trurli, Trurli V. Vasilache Nicolae Stroe N. Stroe și V. Vasilache primăvara lui 1934Frost, op. cit., pag. 88 Alhambra record Nu mă uita I.V. N.C. și N.V.Frost, op. cit., pag. 202 Silly Vasiliu sept. 1934 Alhambritta AdioVasilescu, Adio I.V. N.C. și N.V. Silly Vasiliu Poveste de amor I.V. indisp. indisp. nov. 1934 Fata șefului de gară(Alhambra filmează) Cântă-mi să uit dragostea I.V. N.C. și N.V. Elena Zamora șiTiti Botez Noapte bună, Mimi I.V. N.C. și N.V. Titi Botez S-a dus dragostea V. Vasilache N. Stroe indisp. Tu, tu, tu I.V. N.C. și N.V. Virginica Popescu Una-i în întreaga țară I.V. N.C. și N.V. Elena Zamora Un suflet trudit I.V. N.C. și N.V. C-tin Lungeanu Vrei să ne-ntâlnimsâmbătă seară?Vasilescu, Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară? I.V. N.C. și N.V. V. Popescu șiC-tin Lungeanu 1935 Alhambra cucereșteFrost, op. cit., pag. 106 Am cântat la geam aseară I.V. indisp. indisp. sept. 1935 O nuntă la Alhambra La fereastra undedoarme o pisică I.V. indisp. indisp. Păcat, fetițo dragă I.V. indisp. indisp. Yu! e melodia fermecată I.V. indisp. Titi Botez 1936 Alhambruna nebuna Bucureștiul meu iubitFrost, op. cit., pag. 54 I.V. indisp. Silly Vasiliu și Titi Botez Să nu ne pierdem vremea supărați I.V. indisp. indisp. sept. 1936 101 Alhambra Melody Decât să ai o fată mare I.V. indisp. indisp. Fiecare fată are secretul ei I.V. indisp. indisp. Glasul roților de trenVasilescu, Glasul roților de tren I.V. N.C. și N.V. Agnia Bogoslava-Zirra Hai acasă, puișor I.V. N.C. și N.V.Frost, op. cit., pag. 216 Silly Vasiliu și Titi Botez Mai dă-mi o halbă blondă Gerd Wilnow indisp. indisp. Mi-ai cerut de doi lei floricele I.V. Eugen Mirea indisp. Te-am înșelat și-mi pare rău I.V. indisp. indisp. dec. 1936 Marea ducesă de AlhambraCervatiuc, op. cit., pag. 234 Spune-mi unde, când și cum I.V. E. Mirea indisp. 1937 Super AlhambraFrost, op. cit., pag. 97–98 Ce știi tu ce-i dragostea(Să vie pompierii) I.V. N.C. și N.V.Frost, op. cit., pag. 206 Silly Vasiliu Ionel, IoneluleSbârcea, op. cit., pag. 272 Claude Romano N.C. și N.V. indisp. oct. 1937 Expoziția internaționalăAlhambra Cel mai frumostango din lume I.V. indisp. Mia Boxan șiIulian Petculescu Ce-o să zică lumea I.V. indisp. V. Popescu șiC-tin Lungeanu Hai să-ți arătBucureștiul noaptea I.V. N.C. și E. MireaSbârcea, op. cit., pag. 267 Lulu Nicolau șiC-tin Lungeanu dec. 1937 Trei valsuri La revedere, Viena I.V. — — 1938 Alhambra Palace Ascultă ce-ți șopteștela ureche dragostea I.V. indisp. Lulu Nicolau șiV. Popescu sept. 1938 ConstelațiaAlhambraFrost, op. cit., pag. 107 Habar n-ai tu I.V. E. Mirea și I.V.Frost, op. cit., pag. 217 Maria Tănase Inelul de logodnă I.V. E. MireaFrost, op. cit., pag. 216 indisp. Mi-am pus busuioc în păr I.V. Nicu Kanner / N.V.Vasilescu, Mi-am pus busuioc în păr Maria Tănase Tango miraj I.V. indisp. indisp.

Discografie Tănase, Maria și Livianu, Dorel (1938). Habar n-ai tu/Fetița mea dragă, Columbia DR 252

Partituri Vasilescu, Ion (1934). Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară?, Editura Armonia, București Vasilescu, Ion (1934?). Adio, Editura Armonia, București Vasilescu, Ion (1937). Glasul roților de tren, Editura Țicu I. Eșanu, București Vasilescu, Ion (1939). Mi-am pus busuioc în păr, Editura Țicu I. Eșanu, București

Referințe

Bibliografie Cervatiuc, Ștefan (2013). Istoria teatrului la Botoșani 1838–1944 (volumul III), Editura Quadrat, Botoșani Frost, Ana (1968). Ion Vasilescu, Editura muzicală a Uniunii compozitorilor din Republica Socialistă România, București