Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) sau Obiectivele globale sunt o colecție de 17 obiective interconectate menite să servească drept „plan comun pentru pace și prosperitate pentru oameni și planetă, acum și în viitor". Acestea sunt: ODD 1 - Fără sărăcie, ODD 2 - Zero foamete, ODD 3 - Sănătate și bunăstare, ODD 4 - Educație de calitate, ODD 5 - Egalitatea de gen, ODD 6 - Apă curată și canalizare, ODD 7 - Energie curată și la prețuri accesibile, ODD 8 - Muncă decentă și creștere economică, ODD 9 - Industrie, inovare și infrastructură, ODD 10 - Reducerea inegalităților, ODD 11 - Orașe și comunități durabile, ODD 12 - Consum și producție responsabile, ODD 13 - Acțiune climatică, ODD 14 - Viața marină, ODD 15 - Viața terestră, ODD 16 - Pace, justiție și instituții puternice, ODD 17 - Parteneriate pentru obiective.

ODD-urile subliniază aspectele interconectate de mediu, sociale și economice ale dezvoltării durabile, punând sustenabilitatea în centrul lor

În 2015, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a aprobat ODD-urile ca parte a Agendei de dezvoltare post-2015. Această agendă a urmărit să elaboreze un nou cadru de dezvoltare globală, care să înlocuiască Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (Millennium Development Goals), care au fost finalizate în același an. Aceste obiective au fost elaborate și adoptate în mod oficial printr-o rezoluție a Adunării Generale a Națiunilor Unite cunoscută sub numele de „Agenda 2030”. La 6 iulie 2017, ODD-urile au fost completate, devenind mai ușor aplicabile, printr-o rezoluție a ONU care identifică ținte specifice pentru fiecare obiectiv și furnizează indicatori pentru măsurarea progresului. Majoritatea obiectivelor urmează să fie atinse până în 2030, iar unele nu prevăd o dată limită.

Există abordări transversale și sinergii între diferitele obiective, de exemplu, pentru ODD 13 - Acțiune climatică, Comisia interguvernamentală privind schimbările climatice (IPCC) a constatat sinergii solide cu ODD 3 - Sănătate și bunăstare, ODD 7 - Energie curată și la prețuri accesibile, ODD 11 - Orașe și comunități durabile, ODD 12 - Consum și producție responsabile și ODD 14 - Viața marină. Pe de altă parte, criticii și observatorii au identificat, de asemenea, compromisuri între obiective, cum ar fi între eliminarea foametei și promovarea durabilității mediului. În plus, au apărut îngrijorări cu privire la numărul mare de obiective (comparativ cu cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului), ceea ce a dus la compromisuri combinate, un accent slab pe sustenabilitatea mediului și dificultăți de monitorizare a indicatorilor calitativi.

ODD-urile sunt monitorizate de Forumul Politic la Nivel Înalt pentru Dezvoltare Durabilă al ONU (High-level Political Forum on Sustainable Development - HLPF), care se întrunește în fiecare an sub auspiciile Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite, iar rapoartele de progres pentru toate ODD-urile sunt publicate de Secretarul General al Națiunilor Unite. Forumul Politic la Nivel Înalt vine cu propriul set de probleme cauzate de lipsa de conducere politică și de interesele naționale divergente. Pentru a facilita monitorizarea progresului în implementarea ODD-urilor, platforma online ODD Tracker a fost lansată în iunie 2018 pentru a prezenta toate datele disponibile pentru toți indicatorii. Pandemia COVID-19 a avut un impact negativ serios asupra tuturor celor 17 ODD-uri în 2020, iar o evaluare științifică a impactului politic al ODD-urilor a constatat în 2022 că ODD-urile au înregistrat doar un „impact politic transformator” limitat. Cel puțin, acestea au afectat modul în care actorii înțeleg și comunică despre dezvoltarea durabilă.

Istoric

Agenda de dezvoltare post-2015 a fost un proces condus de Națiunile Unite între 2012 și 2015 care a avut rolul de a defini cadrul de dezvoltare globală care va urma Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) au fost dezvoltate pentru a înlocui Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) care s-au încheiat în 2015.

În 1983, Națiunile Unite au creat Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (cunoscută mai târziu sub denumirea de Comisia Brundtland), care a definit dezvoltarea durabilă ca „întâmpinarea nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a satisface propriile nevoi”. În 1992, Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare (United Nations Conference on Environment and Development - UNCED) sau Summit-ul Pământului a avut loc la Rio de Janeiro, unde prima Agendă pentru Mediu și Dezvoltare, cunoscută și sub numele de Agenda 21, a fost dezvoltată și adoptată.

În 2012, Conferința Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (United Nations Conference on Sustainable Development - UNCSD), cunoscută și sub numele de Rio+20, a avut loc ca urmare a UNCED pe o perioadă de 20 de ani.

În septembrie 2011, această idee a fost preluată de Departamentul de Informații Publice al Națiunilor Unite la a 64-a Conferință a ONG-urilor de la Bonn, Germania. Documentul final a propus 17 obiective de dezvoltare durabilă și ținte asociate. În perioada premergătoare Rio+20, au existat multe discuții despre ideea ODD. La Conferința Rio+20, statele membre au adoptat o rezoluție cunoscută sub numele de „Viitorul pe care ni-l dorim” (The future we want). Printre temele cheie asupra cărora s-au convenit s-au numărat eradicarea sărăciei, energia, apa și canalizarea, sănătatea și așezările umane.

În ianuarie 2013, a fost înființat Grupul de lucru deschis (Open Working Group - OWG) al Adunării Generale a ONU, format din 30 de membri, privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, pentru a identifica obiective specifice pentru ODD. OWG și-a prezentat propunerea de 8 ODD și 169 de ținte la cea de-a 68-a sesiune a Adunării Generale din septembrie 2014. La 5 decembrie 2014, Adunarea Generală a ONU a acceptat Raportul de sinteză al Secretarului General, care a precizat că agenda pentru procesul ODD post-2015 se va baza pe propunerile OWG

Adoptare

La 25 septembrie 2015, cele 193 de țări ale Adunării Generale a ONU au adoptat Agenda de dezvoltare 2030 intitulată „Transformarea lumii noastre: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, care 92 de paragrafe. La paragraful 59 sunt prezentate cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, cele 169 de ținte aferente și cei 232 de indicatori utilizați pentru monitorizarea progresului.

Procesul condus de ONU a implicat cele 193 de state membre și societatea civilă la nivel mondial. Rezoluția adoptată este un acord interguvernamental larg care acționează ca Agenda de dezvoltare post-2015. ODD-urile se bazează pe principiile convenite prin Rezoluția A/RES/66/288, intitulată „Viitorul pe care ni-l dorim” (The Future We Want). Acesta a fost un document cu caracter neobligatoriu lansat ca urmare a Conferinței Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (Rio+20) care a avut loc la Rio de Janeiro, Brazilia, în perioada 20-22 iunie 2012.

Implementare

Implementarea ODD-urilor a început la nivel mondial în 2016. În 2019, António Guterres (secretarul general al Națiunilor Unite) a lansat un apel global pentru un „deceniu de acțiune” în scopul îndeplinirii Obiectivelor de dezvoltare durabilă până în 2030. Acest deceniu va dura din 2020 până în 2030, progresul fiind monitorizat de Forumul Politic la Nivel Înalt pentru Dezvoltare Durabilă al ONU (High-level Political Forum on Sustainable Development - HLPF), care se întrunește în fiecare an sub auspiciile Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite, iar rapoartele de progres pentru toate ODD-urile sunt publicate de Secretarul General al Națiunilor Unite.

Există două tipuri principale de actori pentru implementarea ODD: actori statali și nestatali. Actorii statali includ guvernele naționale și autoritățile subnaționale, în timp ce actorii nestatali sunt corporațiile și societatea civilă. Participarea și împuternicirea societății civile sunt importante, dar trebuie să se țină cont de existența unor interese diverse în acest grup. Formarea de noi parteneriate este utilă. Cu toate acestea, ODD-urile nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic și sunt intenționat concepute astfel încât să permită o mare marjă de manevră actorilor. Prin urmare, ei pot interpreta obiectivele diferit și adesea în funcție de propriile interese.

Conținutul celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă

Structura obiectivelor, ținte și indicatori

Lista țintelor și indicatorilor pentru fiecare dintre cele 17 ODD au fost publicate într-o rezoluție a ONU în iulie 2017. Fiecare obiectiv include de obicei 812 ținte și fiecare țintă are între unul și patru indicatori utilizați pentru a măsura progresul în atingerea țintelor, cu o medie de 1,5 indicatori pentru fiecare țintă. Țintele sunt fie „ținte de rezultat” (circumstanțe care trebuie atinse), fie ținte „mijloace de implementare”. Cele mai recente ținte au fost introduse ulterior în procesul de negociere a ODD-urilor pentru a răspunde preocupărilor unor state membre cu privire la modul în care urmau să fie realizate ODD-urile. ODD 17 - Parteneriate pentru obiective se referă în întregime la modul în care vor fi atinse obiectivele de dezvoltare durabilă.

Sistemul de numerotare a țintelor este următorul: pentru țintele de rezultat se folosesc numere, în timp ce pentru mijloacele de implementare folosesc litere mici. De exemplu, ODD 6 - Apă curată și canalizare include un total de 8 ținte. Primele șase sunt ținte de rezultat și sunt etichetate ca Țintele 6.1 până la 6.6. Ultimele două ținte sunt mijloace de implementare și sunt etichetate ca Țintele 6.a și 6.b.

Site-ul web al Diviziei de Statistică a Națiunilor Unite (UNSD) prezintă o listă oficială actualizată a indicatorilor, care include toate actualizările până la cea de-a 51-a sesiune a Comisiei de Statistică din martie 2020.

Indicatorii au niveluri diferite de dezvoltare metodologică și disponibilitate a datelor la nivel global. Inițial, unii indicatori (numiți „indicatori de nivel 3” - Tier 3) nu aveau o metodologie sau standarde stabilite la nivel internațional. Ulterior, cadrul global al indicatorilor a fost ajustat astfel încât indicatorii de nivel 3 au fost fie abandonați, fie înlocuiți, fie perfecționați. La 17 iulie 2020, erau definiți 231 de indicatori unici.

Datele sau informațiile trebuie să includă toate grupurile vulnerabile, cum ar fi copiii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, refugiații, populațiile indigene, migranții și persoanele strămutate intern.

Revizuiri ale indicatorilor Cadrul indicatorilor a fost revizuit cuprinzător la cea de-a 51-a sesiune a Comisiei de Statistică a Națiunilor Unite în 2020. Acesta va fi revizuit din nou în 2025. La cea de-a 51-a sesiune a Comisiei de statistică desfășurată la New York în perioada 3-6 martie 2020, au fost propuse spre examinare de către comisie un total de 36 de modificări ale cadrului global al indicatorilor, unii indicatori fiind înlocuiți, revizuiți sau șterși. Între 15 octombrie 2018 și 17 aprilie 2020, au fost aduse alte modificări indicatorilor. Cu toate acestea, măsurarea lor continuă să fie dificilă

Lista Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă

ODD 1: Fără sărăcie

Formularea oficială este: „Fără sărăcie, în toate formele ei, pretutindeni”. Realizarea ODD 1 ar pune capăt sărăciei extreme la nivel global până în 2030. Unul dintre indicatorii cheie care măsoară sărăcia la nivel internațional și național este ponderea populației care trăiește sub pragul sărăciei. Datele sunt analizate în funcție de sex, vârstă, statut de angajare și locație geografică (urban/rural).