Uniunea Salvați România (abreviat USR) este un partid politic parlamentar liberal și pro-european din România, situat pe axa centristă până la centru-dreapta. În prezent este al patrulea partid din Parlament, în urma alegerilor parlamentare din 2024. Partidul susține politici anticorupție, transparență instituțională și reforme pro-europene. USR este afiliată la nivel european cu Renew Europe, familia politică liberal-progresistă din Parlamentul European.
Partidul a fost fondat ca urmare a succesului obținut de Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) la alegerile locale din 2016. După înregistrarea oficială ca partid politic în 2016, USR s-a unit cu partidele locale Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) și Uniunea pentru Codlea (UpC), obținând astfel o mare parte din baza sa de membri de la cele două formațiuni.
Între 2016 și 2020, USR a fost al treilea cel mai mare partid politic din Parlamentul României, candidând pe o platformă anticorupție și reformă instituțională. Încă de la înființare, USR a susținut lupta anticorupție din România și activitatea Direcției Naționale Anticorupție. Pe 25 octombrie 2018, USR a depus oficial inițiativa legislativă „Fără penali în funcții publice" la Curtea Constituțională, cu 850.000 de semnături validate.
În 2019, USR a stabilit o alianță politică cu Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS), pe care l-a absorbit ulterior în 2021. În 2022, partidul a suferit o scindare, reprezentată de lansarea unui nou partid politic, Reînnoim Proiectul European al României (REPER), condus de copreședinții Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu, avându-l de asemenea ca membru pe Dacian Cioloș, fostul președinte al USR între 2021 și 2022.
De la sfârșitul anului 2023 până la începutul lunii septembrie 2024, USR a fost cel mai mare partid într-o alianță tripartită de centru-dreapta, cunoscută sub numele de Alianța Dreapta Unită (ADU). Această alianță a inclus și Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) și s-a pregătit să participe la toate alegerile din 2024. În cadrul alegerilor locale din 2024, USR a fost implicat în alianțe politice regionale cu Reînnoim Proiectul European al României (REPER), de exemplu în municipiul București pentru susținerea lui Nicușor Dan pentru funcția de primar general al capitalei, precum și cu Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR) în orașele Brașov și Timișoara.
Istoric
dreapta|miniatura|207x207px|Sigla oficială inițială a USR
Uniunea Salvați Bucureștiul (2015–2016)
USR a continuat proiectul politic Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) la nivel național, proiect înființat la 1 iulie 2015. La conferința de lansare a USB, vorbind despre obiectivele noii mișcări, Nicușor Dan a declarat:
Alături de Nicușor Dan, membrii fondatori ai Uniunii Salvați Bucureștiul au fost Ioan Miloș, Alina Vernon, Dan Podaru și Argentina Traicu, ultimii doi retrăgându-se din comitetul de inițiativă în ianuarie 2016.
Pe 23 februarie 2016, Nicușor Dan a publicat pe contul său de Facebook documentul intitulat „Programul pentru București al candidatului Nicușor Dan (Uniunea Salvați Bucureștiul) la Primăria Generală", pe care l-a supus dezbaterii publice. În alegerile locale din 2016, USB a obținut 25% din voturile bucureștenilor, clasându-se pe locul al doilea.
Înființarea USR și fuzionările (2016)
Pe 21 august 2016, USB a fuzionat cu Uniunea pentru Codlea și Uniunea Salvați România, noua formațiune purtând numele Uniunea Salvați România (USR). Nicușor Dan a fost ales președinte, iar vicepreședinți au fost desemnați Cristian Ghica, Clotilde Armand, Dumitru Dobrev, Roxana Wring și Erwin Albu. Dan a preconizat pentru alegerile parlamentare din 2016 un scor de cel puțin 10%, însă procesul de fuziune a fost îngreunat de numeroase contestații depuse de PSD, PER și alte persoane. La 29 decembrie 2016, Curtea de Apel București a aprobat definitiv fuziunea.
Conducerea Dan Barna (2017–2021)
La congresul din 28 octombrie 2017, Dan Barna a fost ales noul președinte al partidului, pentru un mandat de doi ani.
Între 14 și 15 septembrie 2019, la Timișoara, a avut loc cel de-al cincilea Congres Național al USR, unde Dan Barna a fost reconfirmat ca președinte, cu 65,75% din voturi, obținând 6.097 voturi din 9.314 exprimate. Contracandidații săi, Cosette Chichirău și Alexandru Surcel, au primit 31,35% și respectiv 2,90% din voturi.
thumb|Județele în care USR a reușit să aibă reprezentanți aleși în Consiliul Județean (indicate cu albastru) după alegerile locale din 2020.
Conducerea Dacian Cioloș și scindarea REPER (2021–2022)
La sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie 2021, Dacian Cioloș a fost ales președintele partidului, obținând 50,9% din voturi, în urma fuziunii dintre USR și PLUS, care avusese loc în mai 2021.
Pe 7 februarie 2022, Dacian Cioloș și-a dat demisia de la conducerea USR, după ce propunerile sale de reformă internă au fost respinse de Biroul Politic Național. Cătălin Drulă a devenit președinte interimar. Pe 31 mai 2022, Dacian Cioloș a anunțat că, împreună cu alți patru parlamentari, a demisionat din USR și a început procesul de înființare a unui nou partid, REPER.
Conducerea Cătălin Drulă (2022–2024)
Biroul Național al USR a decis pe 11 iunie 2022 ca următorul congres al partidului să aibă loc în iulie, modificând astfel data inițială a congresului, stabilită anterior pentru octombrie 2022. Congresul a fost programat în două tururi: turul I între 6 și 10 iulie, turul al II-lea între 11 și 15 iulie, și congresul online de validare a alegerii președintelui partidului pe 16 iulie.
La 16 iulie 2022, congresul online al USR a validat alegerea lui Cătălin Drulă ca nou președinte al partidului. Drulă a obținut 12.967 voturi (71,3%) din 18.177 de voturi exprimate. Contracandidații săi au primit: Cătălin Teniță 2.706 voturi (14,8%), Octavian Berceanu 2.041 voturi (11,2%), George Ungureanu 163 voturi (0,9%), Miroslav Tașcu Stavre 138 voturi (0,76%), Alexandru Kiss 97 voturi (0,53%). Prezența la vot a fost de 77,2%. Mandatul lui Drulă a fost stabilit la patru ani.
Alianța Dreapta Unită (2023–2024)
La 18 decembrie 2023, Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) au lansat oficial o alianță de centru-dreapta, denumită Alianța Dreapta Unită (ADU). Alianța și-a lansat lista de candidați pentru alegerile europarlamentare din 2024, care include următorii candidați eligibili: Dan Barna (USR), Vlad Voiculescu (USR), Eugen Tomac (PMP), Vlad Botoș (USR), Cristina Prună (USR), Violeta Alexandru (FD).
La alegerile locale din 2024, desfășurate pe 9 iunie 2024, ADU a obținut 42 de primari și 46 de consilieri județeni. La alegerile pentru Parlamentul European, desfășurate în același timp, ADU a obținut 8,71%, alegând 3 eurodeputați în Parlamentul European (2 din USR, 1 din PMP). În urma rezultatelor, Drulă și-a dat demisia.
Conducerea Elena Lasconi (2024–2025) La 26 iunie 2024, jurnalista și primarul orașului Câmpulung, Elena Lasconi, a fost aleasă președintă a USR și desemnată candidată a partidului la alegerile prezidențiale din 2024.
La alegerile parlamentare din 2024, desfășurate pe 1 decembrie 2024, USR a obținut 12,40% în Camera Deputaților și 12,26% în Senat, clasându-se pe locul patru, după PSD, AUR și PNL, cu 40 de deputați și 19 senatori.
La alegerile prezidențiale din 2024, desfășurate pe 24 noiembrie 2024, Lasconi a obținut 19,17% în primul tur, terminând pe locul al doilea, în urma candidatului independent de extremă dreapta Călin Georgescu, și calificându-se pentru turul doi. Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur, invocând dovezi de interferență electorală străină, și a dispus repetarea completă a alegerilor.
La alegerile repetate din 2025, Biroul Național al USR a decis, la 9 aprilie 2025, să-și retragă susținerea pentru Lasconi și să-l susțină în schimb pe Nicușor Dan, primarul independent al Bucureștiului și fondatorul partidului, invocând șansele sale mai mari de a se califica în turul doi.https://www.romania-insider.com/usr-nicusor-dan-elena-lasconi-presidential-elections-april-2025 Lasconi a rămas totuși pe buletinul de vot ca candidat oficial al USR. În primul tur, desfășurat la 4 mai 2025, Lasconi a obținut 2,68%, în timp ce Nicușor Dan a terminat pe locul al doilea, cu 20,99%. În turul doi, din 18 mai 2025, Nicușor Dan l-a învins pe liderul AUR, George Simion, cu 53,60% din voturi, devenind Președintele României. Lasconi a demisionat din funcția de președinte al USR a doua zi.
Conducerea Dominic Fritz (2025–prezent) Pe 13 iunie 2025, Dominic Fritz, primar al orașului Timișoara din 2020, a fost ales președinte al USR cu 67,2% din voturile interne, învingând-o pe senatoarea Violeta Alexandru (22%). Candidatura sa s-a bazat pe o „resetare” a partidului – „Vom începe o perioadă de reconstrucție și de energie nouă în cadrul partidului.”
Pe 23 iunie 2025, guvernul de coaliție Bolojan (PSD–PNL–USR–UDMR) a primit votul de încredere al Parlamentului.https://www.romania-insider.com/romania-new-government-june-2025 USR a primit patru portofolii ministeriale: Ionuț Moșteanu — ministru al Apărării Naționale și viceprim-ministru, Oana Țoiu — ministru al Afacerilor Externe, Radu Miruță — ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Diana Buzoianu — ministru al Mediului, Apelor și Pădurilorhttps://www.news.ro/politic-intern/usr-prezentat-cei-patru-ministri-ii-avea-viitorul-guvern-diana-buzoianu-mediu-oana-toiu-externe-radu-miruta-economie-digitalizare-ionut-mosteanu-ministerul-apararii-scor-94-intrarea-guvernare
Guvernul Bolojan a moștenit cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană (peste 9% din PIB). La 23 aprilie 2026, PSD s-a retras din coaliție, lăsând-o fără majoritate parlamentară. La 5 mai 2026, o moțiune de cenzură depusă în comun de PSD și AUR a fost adoptată cu 281 de voturi pentru și 4 împotrivă, demitând guvernul Bolojan.
Miniștrii USR au reușit să realizeze mai multe reforme, cum ar fi lupta împotriva mafiei forestiere, investiții precum programul SAFE, lupta pentru transparență, cum ar fi publicarea clădirilor RAPPS.
Alianța 2020 USR-PLUS
dreapta|miniatura|Sigla oficială a alianței electorale USR-PLUS din perioada 2019–2021. dreapta|miniatura|Cortul electoral al Alianței 2020 USR-PLUS pentru alegerile parlamentare din 2020 (octombrie 2020). Sloganul afișat pe cort: O Românie fără hoție.
Formarea alianței și alegerile europarlamentare (2019)
Pe 2 februarie 2019, Dan Barna (USR) și Dacian Cioloș (PLUS), în calitate de lideri ai celor două partide, au anunțat oficial formarea Alianței 2020 USR-PLUS. Aceștia au declarat că alianța va participa împreună la alegerile europarlamentare din 2019, reprezentând un prim pas către o posibilă unificare la alegerile parlamentare din 2020.
Pe 7 martie 2019, Biroul Electoral Central (BEC) a respins cererea de înregistrare a Alianței 2020 USR-PLUS pentru alegerile europarlamentare, motivând că Barna și Cioloș nu figurau ca președinți ai celor două partide în Registrul partidelor politice, ci doar ca Nicușor Dan și Raluca Daneș. Barna a fost ales președinte al USR în octombrie 2017, iar Cioloș a fost ales președinte al PLUS în februarie 2019, dar ambii au solicitat înregistrarea lor la Tribunalul București și nu avuseseră o decizie definitivă până la depunerea cererii de alianță.
Deputatul și fost președinte al USR, Nicușor Dan, a declarat că a găsit o soluție legală care să-i permită să contrasemneze protocolul alianței.
Pe 8 martie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul USR-PLUS la decizia BEC și a permis înregistrarea alianței.
Sloganul inițial al alianței a fost Fără hoție ajungem departe, cu referință la corupția din România. Pe 15 noiembrie 2020, BEC a autorizat schimbarea sloganului la O Românie fără hoție.