Roza cu ghimpi, cu subtitlul „revistă umoristică”, a apărut la Budapesta între 1876 și 1894, litografiată, inițial bilunar, apoi neregulat, publicată de Societatea studențească „Petru Maior” din Budapesta.Marian Petcu, Istoria jurnalismului din România în date, Editura Polirom, 2012
Istoric Revista Rosa cu ghimpi, a apărut în perioada 1877-1894 având ca redactor, în primul an, pe Lazăr Petrovici, cunoscut și sub numele de Lazăr Petrovici Petrinu, din 1876 datând doar propunerea lui L. Petrovici de a o publica.Virgil Florea. Preocupări folclorice în revista manuscrisă “Rosa cu ghimpi” (1877-1894). În Anuarul Muzeului Etnografic Al Transilvaniei, 1971-1973, p. 687. Era subintitulată Foaia societății literare “Petru Maior”.
În „programa” primului număr se spunea:Prof. Ioan MUNTEAN: Societatea academică „Petru Maior” a studenților Români de la Budapesta, și ideea națională Cultura va salva românimea. Junimea română pătrunsă de acest adevăr necontestabil s-a decis a edita o foaie, un mijloc destul de puternic pentru a rupe ușor vălul întunecimii ce desparte pe om de câmpul cel mângâitor al adevăratei și folositoarei culturi.
Revista apărea de două ori pe lună într-un singur exemplar scris cu mâna (doar frontispiciul era tipărit, cu excepția numerelor din anul școlar 1878-1879 ale revistei, când și frontiscipiul a fost scris de mână). și publica cele mai reușite „operate” ale membrilor societății.
Apariția revistei a întâmpinat diferite dificultăți, apariția ei fiind întreruptă sau amânată de mai multe ori, datorită, fie problemelor financiare, fie lipsei de materiale pentru a fi publicate. Comisia literară a Societății “Petru Maior” a încercat, de mai multe ori, înlocuirea revistei cu o foaie tipărită cu caracter științific-literar.
Cuprins În cadrul revistei s-au abordat teme diverse, fără o continuitate în preocupări. Câteva numere au fost închinate unor personalități culturale: Andrei Mureșianu, Petru Maior, Amos Comenius, Emanoil Gojdu.E. Glodariu. Înfiinţarea, organizarea şi activitatea culturală desfăşurată de Societatea “Petru Maior”, a studenţilor români din Budapesta. În Acta Musei Napocensis, 1976, p. 518.
Au fost publicate articole privind organizarea societăților culturale, în special a celor studențești, se puneau în discuție probleme organizatorice ale Societății “Petru Maior”, știri privitoare la desfășurarea unor ședințe literare, serate literare, apeluri și îndemnuri la activitate mai intensă pe tărâm literar și științific. Caracterul umoristic al revistei îl dădeau caricaturile, schițele, dialogurile satirice, epigramele cu subiecte luate din viața societății: probleme organizatorice, atitudinea studenților români, disensiuni între aceștia. Sumarul revistei cuprindea, de asemenea, teme caracteristice epocii, preocupări literare și folclorice, istorice, juridice, filozofice și de altă natură. De asemenea, erau reflectate problemele originii și dezvoltării limbii române și ale literaturii universale și evoluția literaturii române și legăturile permanente existente în acest domeniu între Ardeal și celelalte provincii românești.
Articolele publicate în revistă au evidențiat interesul pentru folclor al studenților români din Budapesta. Culegându-l și valorificându-l, ei continuau o experiență folcloristică anterioară dobândită la societățile de lectură și la revistele manuscrise ale liceelor și gimnaziilor din Transilvania, din ai căror absolvenți erau recrutați bursierii Astrei, ai Societății Transilvania și ai unor fundații particulare (Gojdu, Șuluțiu, Ghiba-Birta și Ramonțai). În revistele și Almanahurile gimnaziale se regăsea un bogat material folcloric, cules sau studiat, între alții, de Vasile Bologa, Sebastian Stanca, Augustin Bunea, Simeon Botizan, Enea Hodoș, George Tulbure, deveniți, apoi, alături de Ilarie Chendi, studenți la Budapesta și membri ai Societății “Petru Maior”. Maria Berényi. Activitatea folclorică desfăşurată de Societatea “Petru Maior” a studenţilor români din Budapesta. În Izvorul – Revistă de etnografie şi folclor. Nr. 30, Giula, 2009, p. 11.
Au fost publicate și proverbe orientale, maxime, aforisme (din La Bruyère, Racine, Seneca, Chateaubriand, Schopenhauer), obiceiuri de Anul Nou, datini populare, Cîntecele poporale culese de George Crăiniceanu sau Cîntece poporale de pe Valea Mureșului, o transcriere fidelă a temelor și moticelor populare realizată de George Șandor.
Revista „Rosa cu ghimpi“ și-a încetat apariția în anul 1894. În acea perioadă s-a pus problema editării unei foi publice cu caracter științific-literar intitulată „Echoul tinerimii“. Din cauza lipsei fondurilor proiectul este amânat. În schimb, a fost inițiată elaborarea unui istoric al societății. V. Onișor este cel ce a elaborat acest istoric ce a fost tipărit în cadrul celui dintâi Almanah al Societății în 1901.
Redactori
1877 - Lazăr Petrovici. 1878-1879 – Iacob Hotaranu. 1880-1881 – Constantin Groza. 1881-1882 – Demetriu Horvath. 1883-1884 – Al. Millian și Demetriu Florescu. 1884-1885 – Amos Tiberiu Frîncu. 1885-1886 – George Bogdan și colaboratorii Arsenie Vlaicu și P. Cornean. 1886-1887 – T. Kos. 1887-1888 – I. Curiția și colaboratorii T. Kos și Valeriu Braniște. 1888-1889 – Virgil Onițiu și colaboratorii G. Bogoevici, At. Brădean, M. Popescu. 1889-1890 – Virgil Onițiu și colaboratorii T.N. Babeș și Val. Onițiu. 1890-1891 – G. Popp și colaboratorii I. Bunea și Virgil Onițiu. 1891-1892 – Ioan Baptist Boiu și colaboratorii Al. Străvoiu și Ant. Pușcariu. 1892-1983 – Al. Străvoiu și colaboratorii At. Gava și A. Gligor. 1893-1894 – Atanasie Gava și colaboratorii Octavian Vasu și Alexe David. 1894-1895 – redactor al revistei a fost ales Ilarie Chendi, președinte al comisiei literare a Societății “Petru Maior”, dar revista manuscrisă nu a mai apărut.
Note
Bibliografie
Eugenia Glodariu. Contribuția Societății “Petru Maior” la mișcarea cultural-națională și politică a românilor din Austro-Ungaria. În Acta Musei Napocensis Anuarul Muzeului de istorie al Transilvaniei, XIV, 1977. Eugenia Glodariu. Mărturii privind poziția tinerimii române universitare din Austro-Ungaria față de dualism. În Acta Musei Napocensis XXIV-XXV. 1987-1988. Cluj-Napoca, 1992.
Lectură suplimentară Maria Berényi, Cultură românească la Budapesta în secolul al XIX-lea, Giula, 2000
Categorie:Reviste românești Categorie:Ziare din Budapesta