Ioana Radu () a fost o cântăreață română de muzică populară și romanțe. A fost sora cântăreței Mia Braia și a doua femeie motociclist din România.jurnalul.ro. Două Doamne, de Loreta Popa, în Jurnalul Național, 7 noiembrie 2005. Accesat la 21 aprilie 2013.
Biografie
Pe numele adevărat Eugenia (Jana) Braia, copilărește în Craiova, unde era stabilită familia artistei. De la lăutarii cârciumei tatălui său, Constantin Braia („La ieftenirea traiului”) – Ion al lui Țache, Gheorghe al lui Gâgă, Limbă – culege și învață primele cântece populare și lăutărești.
Studiază la Liceul „Elena Cuza” din Craiova, unde profesoara de muzică, Elena Simionescu, îi cultivă dragostea pentru cântecul lăutăresc și mai ales pentru romanță. După un periplu la Calafat și Corabia, în 1936, din cauza situației financiare precare, și-a părăsit soțul – compozitorul și profesorul de muzică Romeo Rădescu – stabilindu-se la București.
Debut
În ianuarie 1936 sosește în București.Despre Ioana Radu, p. 1Cosma, p. 3Ediție de colecție, p. 5 Aici, se înscrie, cu ajutorul cântărețului Petre Alexandru (soțul Miei Braia), la un concurs de muzică populară organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, care a durat trei luni și la care erau înscriși 800 de candidați.Interviu cu Ioana Radu acordat Marioarei Murărescu (filmare din 1987) La acest concurs s-a prezentat cu cântecele „În pădure la Stroești” și „Dorule și-o boală grea”.Ediție de colecție, p. 6 Au fost admise doar Eugenia Braia și Eugenia Nedelea (Rodica Bujor). Comisia, condusă de Theodor Rogalski, era alcătuită din soprana Valentina Crețoiu, tenorul Aurel Alexandrescu (amândoi prim soliști ai Operei), Alfred Pagoni, Grigoraș Dinicu, compozitorii Alfred Alessandrescu și Ion Filionescu (pianistul lui George Enescu), cel care i-a ales pseudonimul artistic – Ioana Radu.Negrin, p. 66
Cântă prima oară la Radio pe 30 aprilie 1939, într-un program de muzică ușoară cu Petre Alexandru și Mia Braia, cu numele Jana Radu și acompaniată de Ansamblul „Serenada” condus de Sandu Marian. Melodiile pe care le-a interpretat au fost „Pădure și iar pădure”, „De cine dorul se leagă” și „Dorule”.Roșca, p. 313 Debutul radiofonic real, cu pseudonimul ales de Ion Filionescu, s-a desfășurat în 29 octombrie 1939, în cadrul căruia a prezentat un buchet de melodii populare („Dorule și-o boală grea”, „Când o fi la moartea mea”, „Am iubit și-am să iubesc”, „Mă suii pe dealul Cernei”, „La Ciolpan, la crucea'naltă”, „Foaie verde ca cicoarea”) în acompaniamentul orchestrei Vasile Julea.Roșca, p. 314
thumb|right|250px|Concertul de aniversare a 40 de ani de activitate artistică ai lui Grigoraș Dinicu
Cariera artistică
După succesul de la Radio ajunge în Ploiești unde cântă la restaurantul „Azuga” timp de 6 luni.Negrin, p. 83-84 A avut drept acompaniament orchestra fraților Melak din Lugoj.Negrin, p. 87 De trei ori pe săptămână revenea în București pentru a-și susține „micro-recitalurile” la Radio.Negrin, p. 84
După încheierea contractului cu restaurantul „Azuga” se stabilește definitiv în Capitală, cultivând cu mare succes de public valorile muzicii populare în vestite restaurante și grădini de vară ale timpului („Potcoava”,Negrin, p. 90 „Princiar”, „Motanul negru”,Negrin, p. 96 „Cina”), acompaniată de formațiile instrumentale Vasile Julea, Dumitru Spirescu-Oltenița (cu care a fost și căsătorită), Nicușor Predescu, Victor Predescu, Nicu Stănescu etc. Concomitent, în urma sfatului primit de la Gaby Michailescu (impresarul artiștilor Maria Tănase, Petre Ștefănescu-Goangă),Ediție de colecție, p. 13 se dedică interpretării romanței românești.
După război, și-a continuat activitatea concertistică la Radiodifuziunea Română, la Teatrul de Estradă „Constantin Tănase” (unde cânta și Maria Tănase), la Circul de Stat și la Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” din București.
În 1947, cântă împreună cu Maria Tănase, Rodica Bujor, Ion Luican, Petre Gusti și Nicu Stoenescu, la sărbătorirea a 40 de ani de carieră a compozitorului Grigoraș Dinicu, la Ateneul Român, având drept acompaniament Orchestra „Barbu Lăutaru” dirijată de Victor Predescu.
A participat la mai multe ediții ale Festivalului național de romanțe „Crizantema de Aur”, de la Târgoviște, și a făcut parte din juriul Festivalului-concurs „Maria Tănase” de la Craiova încă de la prima ediție (1969).
Cântă în filmul „O zi în București” (an 1987, regia și scenariul Ion Popescu-Gopo) piesele Aș vrea iar anii tinereții (Henry Mălineanu – Harry Negrin) și În chioșc fanfara cânta (Florentin Delmar și Aurel Giroveanu – Aurel Felea). În film mai apar cântând Gică Petrescu, Anda Călugăreanu, Angela Similea. În același an, 1987, regizorul de film documentar Pompiliu Gîlmeanu realizează filmul „Omagiu romanței — Ioana Radu”, ce are drept personaj principal artista.
Accidentul de mașină
Într-un turneu, în anul 1961,7-zile.com. Amintiri din tinerețe (II). Accesat la 12 februarie 2012. pe șoseaua Orșova-Caransebeș, autobuzul care transporta artiștii a fost implicat într-un accident de circulație, Ioana Radu a fost grav rănită la picioare, rămânând cu sechele pe viață.Negrin, p. 172
Spectacolele de adio, de retragere din viața muzicală, le-a dat în 1967Despre Ioana Radu, p. 3 în Timișoara, Arad și Cluj-Napoca, pe stadioane, datorită mulțimii oamenilor care doreau să fie alături de marea artistă.
Alte informații Ioana Radu a susținut, într-un interviu acordat ziaristei Carmen Dumitrescu, că a fost "a doua femeie motociclistă din România". Declarația a fost făcută ca răspuns la o întrebare a ziaristei legată de lucrurile mai puțin știute despre artistă. Interviul a apărut în paginile revistei Flacăra din 13 martie 1987.
Spectacol aniversar
Pe 8 februarie 1987, la Sala Radio, a avut loc spectacolul aniversar Omagiu romanței, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de viață ai artistei. Printre invitații care au cântat pe scenă s-au numărat Cleopatra Melidoneanu, Elvira Cârje, Dorin Teodorescu, Petre Gusti, Alla Baianova, Nicolae Nițescu, Angela Similea, Corina Chiriac, Marius Țeicu, Ștefania Rareș, Daniela Condurache ș.a.
Decesul
Se stinge din viață pe 19 septembrie 1990, într-o cumplită singurătate.Cosma, p. 4 Este înmormântată în cimitirul Bellu din București.
Distincții titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne (1 octombrie 1957) „pentru merite deosebite în activitatea artistică”Cosma, p. 4Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 481 din 1 octombrie 1957 pentru conferirea titlului de „Artist Emerit al Republicii Populare Romîne”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor oameni de artă și tehnicieni, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VI, nr. 28, 10 octombrie 1957, pp. 247–248. titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă (13 ianuarie 1964) „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată in domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 3 din 13 ianuarie 1964 privind conferirea de titluri și ordine unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 1, 22 ianuarie 1964, p. 6. Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a (12 septembrie 1968) „pentru merite deosebite în activitatea muzicală”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 797 din 12 septembrie 1968 privind conferirea ordinului și medaliei „Meritul Cultural” unor membri ai colectivelor artistice din instituțiile muzicale de concerte și spectacole, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 126, Partea I, miercuri 25 septembrie 1968, p. 1178. Ordinul „Meritul Cultural” clasa I (20 august 1984) „pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă”Decretul prezidențial nr. 165 din 20 august 1984 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul XX, nr. 67, Partea I, miercuri 22 august 1984, p. 3.
Aprecieri
Festival
Între 7 și 9 octombrie 1998, la Craiova, s-a desfășurat prima ediție a Festivalului național de romanțe „Ioana Radu”. Festivalul are loc odată la doi ani.
Discografie
Note
Bibliografie
***: Ediție de colecție – Ioana Radu, Jurnalul Național, 2007 Bogdan, Ioana: Despre Ioana Radu (broșură din interiorul DVD-ului), TVR Media, București, 2009 Cosma, Viorel: București. Citadela seculară a lăutarilor români, Ed. Fundației Culturale Gheorghe Marin Speteanu, București, 2009, pag. 486-489, ISBN 978-973-88609-7-1 Cosma, Viorel: Comori ale muzicii românești – Ioana Radu – De la moară, pân' la gară (booklet-ul CD-ului), Electrecord, 2011 Marcu, George (coord.): Dicționarul personalităților feminine din România, Ed. Meronia, București, 2009 Negrin, Harry: Romanța unei vieți. Ioana Radu, Ed. Muzicală, București, 1987 Roșca, Maria: Maria Tănase. Privighetoarea din „Livada cu duzi”, volumul II, Ed. Ginta Latină, București, 2000, p. 312-315 Stancu, Constantin: Interpreți îndrăgiți ai muzicii populare românești, Ed. Tip-Naste, Pitești, 1995, p. 99-100 Сalendarul Național, 2017. Ed. Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova
Legături externe
Documentar despre Ioana Radu, realizat în 1980 de Televiziunea Română; Ediție de Colecție, Jurnalul Național În vremuri grele, 22 octombrie 2007, Jurnalul Național Calități artistice fără egal, 22 octombrie 2007, Jurnalul Național Două Doamne - Maria Tănase și Ioana Radu, 7 noiembrie 2005, Loreta Popa, Jurnalul Național De ce a reziliat Ioana Radu testamentul prin care Ion Dolănescu devenea moștenitorul ei, 10 octombrie 2011, Florina Tecuceanu, Adevărul Atudorei, Vania: Ioana Radu - 90 de ani la nastere, Pagini Romanesti, Montreal, Canada, 21 feb. 2007
Categorie:Nașteri în 1917 Categorie:Nașteri pe 17 februarie Categorie:Decese în 1990 Categorie:Decese pe 19 septembrie Categorie:Artiști emeriți ai Republicii Populare Romîne și ai Republicii Socialiste România Categorie:Bucureșteni Categorie:Cântărețe române Categorie:Interpreți de muzică populară românească Categorie:Interpreți de romanțe Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu Categorie:Artiști ai poporului din România Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Cultural