Panteonul Moților

thumb|Panteonul Moților în 2009 Sub denumirea de Panteonul Moților este cunoscut monumentul istoric Cimitirul eroilor din Țebea. Situat lângă drumul european E79, în acest complex se află mai multe obiective care amintesc de vremurile glorioase de luptă ale moților, împotriva nedreptăților sociale, pentru eliberare și unitate națională.Agenția pentru Dezvoltare Regională - Regiunea Vest, Cap IV. Situația economică a regiunii de vest, oirposdru-vest.ro, p. 72, accesat 2015-01-13 În cimitir se află biserica satului, mormintele lui Avram Iancu, Ioan Buteanu și Simeon Groza — revoluționari de la 1848, morminte și cruci comemorative ale eroilor din Războiul de Independență al României, din Primul și cel de-al Doilea Război Mondial, Gorunul lui Horea, precum și alți goruni.Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Hunedoara, Trasee turistice în județul Hunedoara , djc.ro, accesat 2016-01-13Nicolae Cristea, Paul Ioan Mărginean Complexul istoric Țebea, Țara Iancului, nr. 3, 2008–2009, ISSN: 2067-2659, pp. 14–15Corina Vlad Diaconescu, Dan Liviu Mut, Rodica Vătăman Subțirelu, No, hai! Călători prin Apuseni, Onești: Editura Magic Print, 2007, ISBN 973-1732-01-5, p. 105

Descriere Complexul de monumente se află plasat pe o movilă, unde este biserica satului, înconjurată de cimitir. Spre vest de biserică este o poiană, înconjurată de o lizieră de arbori. În poiană, la circa 15 m vest de biserică se află mormântul lui Avram Iancu, considerat centrul complexului. Spre sud de mormântul lui Avram Iancu, la circa 15 m, se află gorunul lui Horea, iar la nord, în lizieră, cam la aceeași distanță, se află gorunul lui Avram Iancu. La sud de gorunul lui Horea, la circa 10 m, se află gorunul lui Ferdinand, iar la est de gorunul lui Horea, la circa 5 m, se află gorunul eroilor libertății. Ceva mai la est se află gorunii reginei Maria și al generalului Berthelot.Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Complexul de monumente de la Țebea, mcdr.ro, accesat 2016-01-16Ioachim Lazăr, Țebea și Baia de Criș: Locuri, fapte, monumente - Îndreptar istorico turistic , Zarandul, nr. 209, an XVIII, octombrie 2010, p. 5, accesat 2016-01-17

La nord de biserică și mormântul lui Avram Iancu, în lizieră, se află monumentele și mormintele eroilor din Războiul de Independență al României din 1877 și din Primul și al Doilea Război Mondial. Tot în liziera de la nord se află, între mormântul lui Avram Iancu și cele ale eroilor din războaie mormintele lui Ioan Buteanu și Simeon Groza.

Cimitirul este înconjurat de un zid și are două intrări, cea principală de la nord spre șosea, cu o alee orientată nord-sud care duce la mormântul lui Avram Iancu și cea secundară la vest, cu o alee orientată vest-est, care duce la gorunul lui Horea. Pe alee, lângă intrarea de la nord se află o serie de plăci omagiale.

În exteriorul complexului, la șosea, se află bustul lui Avram Iancu, executat de Ioan Medruț.

Istoric

Inițial, pe locul actualei biserici se afla o biserică de lemn, în stilul bisericilor de lemn din zonă. În curtea bisericii se afla un gorun, sub care Horea discuta cu moții despre problemele lor și tot aici a lansat chemarea la răscoala din 1784. Biserica actuală este o construcție de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

thumb|left|120px|Fotografie din 13 septembrie 1874. Se observă gorunul lui Horea și vechea biserică La 13 septembrie 1874 aici a fost îngropat Avram Iancu. În 1924, cu ocazia centenarului nașterii sale, societatea ASTRA, al cărei președinte era Vasile Goldiș, a organizat între 28 august–2 septembrie ample manifestări, la care au luat parte regele Ferdinand I, regina Maria, primul ministru Ionel Brătianu, Miron Cristea, Vasile Suciu, Gurie Grosu, Octavian Goga, Alexandru Averescu, miniștri, generali, conducerea ASTREI. În acest scop cimitirul a fost reorganizat, mormântul lui Avram Iancu a fost împrejmuit și degajat — 24 de alte morminte fiind reamplasate — iar în perimetrul său au fost amplasate două tunuri din 1877.95 de ani Vizita Suveranilor României Mari la Câmpeni (31 august 1924), cjalba.ro, 31 august 2014, accesat 2016-01-16Pantheonul Moților, Complexul Istoric Țebea , Condeiul Ardelean, nr. 305, 19 septembrie – 2 octombrie 2014, accesat 2016-01-16.

thumb|Complexul în 1935, văzut dinspre nord; de la stânga la dreapta: biserica cu tricolor, gorunul lui Horea, crucea mormântului lui Avram Iancu, gorunul lui Avram Iancu Tot cu această ocazie gorunul lui Horea a fost recondiționat. Între 15–18 august au fost aduse de la Gurahonț osemintele lui Ioan Buteanu, iar de la Rovina cele ale lui Simeon Groza. În aceeași lună au fost strămutate aici circa 75 de morminte ale unor militari români care au căzut în 1916 în luptele de la Petroșani, Vulcan și de pe Jiu.

În vederea vizitei regale a fost dată în funcțiune o haltă CFR, aflată la nord la o distanță de 300 m, haltă legată de cimitir printr-o alee. Vizita regală a avut loc la 31 august, cu care ocazie locul a fost declarat Cimitirul Eroilor Neamului. Regele Ferdinand a plantat un gorun. De asemenea, au fost plantați goruni în numele reginei Maria și al generalului Berthelot.

La 1 noiembrie 1931 pe mormântul lui Avram Iancu a fost așezată o lespede inscripționată.DOCUMENTAR: Avram Iancu - 190 de ani de la naștere , Agerpres, 2 iunie 2014, accesat 2016-01-16

La 6 decembrie 1935 sub gorunul lui Horea s-a semnat acordul de Front Popular Antifascist, acțiune organizată de Frontul Plugarilor.Cristea, p. 57

Monumentele complexului Biserica cu tricolor thumb|180px|Biserica cu tricolor Biserica, ortodoxă, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”Marin Căldărariu, Documente de muzeu în „Biserica cu tricolor” de la Țebea , Cuvântul Liber, nr. 389, 1 octombrie 2009, accesat 2016-01-14 a fost construită pe locul alteia, de lemn, între anii 1893–1896 și are pictate în interior pe tavan brâuri tricolore, fiind singura biserică din România care expune astfel acest simbol național. Inscripția votivă este în exterior, în partea dreaptă a ușii de intrare dinspre vest. Biserica a fost sfințită la 20 septembrie 1896.Cristea, pp. 98–99

În biserică se află o serie de obiecte de muzeu: clopotul de bronz al vechii biserici, turnat în 1845, clopot care a vestit moartea lui Avram Iancu, coroanele cu tricolor, tabloul eroilor moților — Horea, Cloșca și Crișan, un drapel vechi cu chipurile lui Avram Iancu, Horea, Cloșca și Crișan, diferite podoabe. Cele trei coroane cu tricolor au fost depuse în 1899, 1924 și 1943. Cea din 1899 a fost depusă la 31 decembrie de studenții Coriolan Steer, Georhge Novacovici și Ioan Scurtu și pe flamura cu tricolor are inscripția „Dormi în pace! Noi veghem! Tinerimea română lui Avram Iancu”, gest pentru care au fost anchetați, judecați și exmatriculați.Pârva, p. 110

thumb|Mormântul lui Avram Iancu Mormântul lui Avram Iancu

Inițial, mormântul era de pământ, conform obiceiului,Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Complexul de monumente de la Țebea, mcdr.ro, accesat 2016-01-16 Crucea de la căpătâi a fost donată de preotul Ioan Tisu (al doilea), care pregătise crucea pentru propriul său mormânt.Horia Tisu, Luca Tisu, In Memoriam — eroului Avram Iancu — moment de reculegere la casa preoțească Tisu din satul Țebea, nr.178 , Zarandul, nr. 219, an XIX, septembrie 2011, accesat 2016-01-17 Mormântul este acoperit cu o lespede de marmură gri inscripționată, sculptată de Gheorghe M. Cantacuzino, și este înconjurat de un gard de beton ornat cu lanțuri. Mormântul este clasificat monument istoric cu codul LMI HD-IV-m-A-03501.

Mormântul lui Ioan Buteanu Ioan Buteanu (1821, Sighetul Marmației – d. Iosășel, 1849) a fost un revoluționar pașoptist, prefect al Zarandului și tribun (grad militar echivalent cu colonel) al legiunii Auraria Gemina în perioada 1848–1849.

A fost înmormântat la Iosășel, pe malul Crișului Alb, pe locul unde a fost executat. În 1869 osemintele sale au fost mutate la Gurahonț, iar în 1924, împreună cu crucea, în cimitirul eroilor de la Țebea.Inscripție pe Troița lui Ioan Buteanu, monument istoric AR-IV-m-B-00694Mager, Ținutul Hălmagiului: Troița de la Iosășel Inscripția de pe fața dinspre sud a crucii sale este: „AICI SVNTV OSAMINTELE FERICITVLVI IONV BVTEANV, VNVL DINTRĂ MARTIRI NATIVNEI ROMÂNE VCISV PERFIDAMINTE ÎN ANVLV 1849 MAI 23/IVNIV 4. 1849 PVSV ÎN 1869 SEP. 10”,Mager, Ținutul Hălmagiului: Revolutia de la 1848: rolul si cultul lui Buteanu Cristea, p. 70 iar cea de pe fața dinspre nord: „'''Prefectul Zarandului în 1848–9, prins mișelește în Abrud și spânzurat la Iosaș de fugăii unguri bătuți de Iancu. Mor liniștit moartea mea e răsbunată deajunsor în cele două înfrângeri ale maghiarilor la Abrud i-au fost ultimele-i vorbe — osămintele lui sau adus aici în 16 august 1924 la centenarul nașterii lui Iancu”.

thumb|120px|Mormântul lui Simeon Groza Mormântul lui Simeon Groza Simeon Groza (n. 1822 Rovina – d. 19 februarie 1885 Rovina) a fost preot în Rovina, revoluționar pașoptist, viceprefect al Legiunii Zarandului în perioada 1848–1849.Florin Dobrei, Personalități ecleziastice zărăndene, Simpozion în Brad, 12 octombrie 2014, accesat 2016-01-20Bara, p. 51 Inscripția de pe crucea sa este „Simion Groza tribunul celor 7 sate zarandene în 1848–9 ero(u)l de la Știurțul din Abrud paroh în Rovina 1834–1885. Osamintele lui au fost adus aci în 15 august 1924 la centenarul nașterei lui Iancu. Cu expresia „tribunul celor 7 sate zarandene” l-a descris George Barițiu în Părți alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, însă ca viceprefect era mai mult decât tribun. Ion Rusu Abrudeanu, Moții, calvarul unui popor eroic, dar nedreptățit, București: Ed. Cartea Românească, 1928, cap. XXVI, Crișenii din Ținutul Zărandului

Crucea de la 1877 Este o cruce înaltă de 3 m, situată lângă latura din nord a mormântului lui Avram Iancu (v. imaginea din caseta articolului). Este un simbol al fraternității zărăndenilor cu românii din Regat, în Războiul de Independență al României, război pe care l-au sprijinit material, financiar și prin voluntari. Inițial crucea se afla în partea de sud a bisericii, dar în 1977, cu ocazia centenarului, a fost mutată pe amplasamentul actual.Cristea, p. 78 Pe cruce se disting cu greu numele voluntarilor căzuți. Pe spatele crucii se poate desluși inscripția: „[…] se înal-/ția aceasta Cruce în/ Marirea Domnului/ cel Stelpanitoru Eroii/loru Sub pastori-/rea spirituale a loru/ Ioane Tisu si Ioane/ Jurca. La 20. Martiu/ 1877”

thumb|Cele 72 de morminte din partea de est a cimitiruluiAtribuire: Țetcu Mircea Rareș Mormintele eroilor din Primul Război Mondial Cele 75 de morminte strămutate împreună cu cele ale eroilor locali sunt amplasate în două grupuri. La est, pe cinci rânduri, este un grup de 72 de morminte ale unor luptători ale căror nume sunt cunoscute, iar la vest 18 morminte ale unor eroi necunoscuți. Numerele sunt simbolice, reunite formează numărul 1872, anul morții lui Avram Iancu. Pe crucile din partea de est este trecut gradul, numele și numărul unității militare a fiecărui combatant. În mijloc se află mormântul lt. Constantin Ștefan Bârsan din Medgidia și al soldatului Ilie Bota din Șteia.Cristea, pp. 75–76

Crucea eroilor locali din Primul Război Mondial Crucea este amplasată în zona dinspre vest a mormintelor eroilor, între mormântul și gorunul lui Avram Iancu. Pe fața dinspre sud conține 46 de nume ale unor țebeni căzuți pe câmpuri de luptă din Galiția, Italia și Franța și care nu s-au mai întors. Pe fața dinspre nord conține inscripția „RECUNOȘTINȚĂ EROILOR COMUNEI ȚEBEA. AICI AMINTIȚI CĂZUȚI PE CÂMPUL DE LUPTĂ PENTRU APĂRAREA PATRIEI ȘI ÎNTREGIREA NEAMULUI ÎN RĂSBOIUL MONDIAL DE LA 1914–1918. OMAGIUL SOC(IETĂȚII) SFT. GH(EORGHE) DIN ȚEBEA 5-XII-1931, iar pe postament SÂNGELE MORȚILOR LUPTĂ ÎN INIMA VIILOR”.Cristea, pp. 79–81

thumb|120px|Crucea eroilor din al Doilea Război Mondial Crucea eroilor locali din al Doilea Război Mondial