miniatura
Regimentul 52 Infanterie a fost o unitate de nivel tactic din rezerva armatei permanente care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților de infanterie din cercul de recrutare Bârlad, din cadrul Comandamentului III Teritorial.Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916 Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 36 Infanterie. La intrarea în război, Regimentul 52 Infanterie a fost comandat de colonelul Arghir Botez.Marele Cartier General, Ordinea de bătaie a armatei - 14 august 1916, București, 1916 Regimentul 52 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.Lt.-Colonel Alexandru Ioanițiu, Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
Participarea la operații Campania anului 1916 Campania anului 1917 Ca urmare a pierderilor suferite, la începutul anului 1917 s-a decis în cadrul procesului de reorganizare a armatei de la începutul anului 1917 contopirea sa cu Regimentului 51 Infanterie. Noua unitatr a fost resubordonată Brigăzii 25 Infanterie.Lt.-Colonel Alexandru Ioanițiu, Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
Morminte Un total de 227 de membrii ai regimentului sunt înhumați in două cimitire din Bârlad: marea majoritate a mormintelor se găsesc pe strada Mihai Eminescu, dar crucile nu au nume pe ele și locul este în general neîngrijit; restul (13 morminte) se găsesc în cimitirul principal al orașului, Eternitatea. La această din urmă locație putem afla numele celor înmormântați. Uneori este înregistrată și data decesului, ca în cazul doctorului Chiocălescu D., elevului medic Adican Dani și a locotenentului Jugu N. Ioan: toți decedați pe 24 Februarie 1917. Maiorul/colonelul Arcade Șeptilici Andrieș, care pare să fie comemorat atât printr-o cruce simplă cât și printr-o cruce specială partial distrusă, a decedat la 7 Octombrie (1918?). De asemenea, la Eternitatea sunt înmormântați soldații Tănase Ion, Apostol Gh., Alexandru Dumitru, Obreja Gh. Niculai, Stoica Gh., Ioan M., caporalii Răducanu I., Georgescu Gh., Dumitru Gescu.
La mausoleul de la Mărășești sunt înhumați soldații Andrei Nucuriu, Gheorghe Mazilu, Ion Dobrin, caporalul Toma Dumitrache și maiorul Grigore Ignat.
Note
Bibliografie Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937 Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989 Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929 ***, România în războiul mondial 1916-1919, vol I-IV, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1941 ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996 ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989 ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987 ***, România în primul război mondial'', Editura Militară, 1979
Vezi și Participarea României la Primul Război Mondial Ordinea de bătaie a Armatei României (1916) Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)
Categorie:Unități militare române din Primul Război Mondial