Credința este convingerea unei persoane că lucrurile stau într-un fel anume, cu sau fără prezența evidențelor empirice care să probeze respectiva convingere. Credință mai înseamnă și fidelitate, devotament, statornicie față de cineva sau de ceva.Mic dicționar enciclopedic, Editura enciclopedică română, București, 1972 Profesiunea de credință este o declarație publică pe care o face cineva asupra principiilor sau convingerilor sale.
Cuvântul „credință” redă termenul grecesc pístis, care transmite în principal ideea de încredere, convingere fermă. În funcție de context, termenul grecesc poate avea și sensul de „fidelitate” sau de „caracter demn de încredere”
În anul 2011, un studiu a arătat că atunci când 10% din populație are o credință de nestrămutat, acea credință va fi adoptată întotdeauna de majoritatea societății.
Credința religioasă, în sens popular modern american, înseamnă „sentimente individuale subiective”.
Vezi și Credință religioasă
Note
Categorie:Filozofia religiei