O lotcă este o ambarcațiune din lemn rezistentă, maritimă sau fluvială, tradițional din lemn, mai recent din alte materiale, construită și folosită în mod specific la gurile Dunării și pe coasta de Apus a Mării Negre. Tipul de construcție este atestat din antichitate (sub denumirea de horeia sau horia Giulia Boetto, articol Horeia, Horia in « Encyclopedia of Ancient History », Wiley online library: și Frederick R. Mayer, Yenikapı Byzantine Shipwrecks Institute of nautical archaeology, College station, Texas, S.U.A.:) dar cuvântul provine din limba rusă: лодка (« barcă » în general) adoptat probabil odată cu sălășuirea Lipovenilor la gurile Dunării. și DEX .
Ivan Patzaichin a inventat o ambarcațiune numită canotcă, o combinație între canoe și lotcă.
Descriere Dimensiunile sunt variabile, mergând în general de la 3 la 8 metri. Prova și pupa sunt ridicate și incurvate fie pentru a croi drum prin stufărișurile mai răzlețe, fie pentru a rezista talazurilor mării. Lotca se manevra tradițional cu ajutorul unor vele amovibile, al unor vîsle lungi și uneori al unor prăjini proptite de fundul apei.DEX și comandor Eugen Bejan (coordonator), Dicționar Enciclopedic de Marină, Ed. Societății Scriitorilor Militari, București 2006, ISBN: 973-87341-7-7. Mai recent, pupa tăiată drept permite instalarea unui motor outboard.
Imagini
Vezi și Mahonă
Referințe
Categorie:Nave Categorie:Termeni navali