miniatura|Robert Planquette (pagină album cu fotografie portret și cu portativ muzical cu autograf) Jean Robert Planquette (31 iulie 1848 – 28 ianuarie 1903) a fost un compozitor francez de cântece și operete.
Mai multe operete ale lui Planquette au avut mare succes în Marea Britanie, inclusiv Les cloches de Corneville (1878), a cărei durată de reprezentare la Londra a depășit durata oricărei piese de teatru muzical reprezentată până la acel moment, și Rip Van Winkle (1882), care a câștigat o faimă internațională.
Viața și cariera Fiul unui cântăreț, Planquette s-a născut în Paris și a studiat la Conservatorul din Paris. El nu și-a terminat studiile din lipsa resurselor financiare și a lucrat ca pianist de cafenea, compozitor și cântăreț (era tenor). Câteva romanțe pe care le-a compus i-au adus mai puțină faimă decât cântecul său, „Sambre et Meuse”, cântat pentru prima dată în 1867 de către Lucien Fugère, care a devenit unul dintre cei mai importanți cântăreți de operă francezi din vremea sa.
În 1876, directorul de la Théâtre des Folies-Dramatiques i-a comandat lui Planquette să compună prima sa operetă, Les cloches de Corneville. Ea a avut premiera la Paris, în 1877, având mare succes și fiind reprezentată în 480 de spectacole, iar apoi ajungând la Londra, unde a fost reprezentată începând din 1878 într-un număr record de 708 spectacole. Muzica lui Planquette a fost lăudată pentru patosul și simțirea sa romantică. Le Chevalier Gaston a fost reprezentată în 1879, cu mai puțin succes. În 1880 au avut premiera Les Voltigeurs du 32ieme care a fost reprezentată o lungă perioadă la Londra, în anul 1887 sub titlul The Old Guard, și La Cantiniére, care a fost tradusă în limba engleză ca Nectarine, deși n-a mai fost reprezentată.
În 1882 Rip Van Winkle a fost reprezentată la Londra și, ulterior, la Paris, sub titlul Rip, având în ambele cazuri mare succes. Libretul este o adaptare realizată de H.B. Farnie a faimoasei povestiri a lui Washington Irving. În 1884 fenomenul unei opere a unui compozitor francez, care a fost reprezentată mai întâi la Londra și apoi la Paris a fost repetată în Nell Gwynne, care a avut un succes modest, dar a eșuat atunci când a fost reprezentată la Paris, la fel ca și La Princesse Colombine. Au urmat La Crémaillere (Paris, 1885), Surcouf (Paris, 1887; Londra, ca Paul Jones, 1889), Captain Thérése (Londra, 1887), La Cocarde tricolore (Paris, 1892), Le Talisman (Paris, 1892), Panurge (Paris, 1895) și Mam'zelle Quat'sous (Paris, 1897).
O altă compoziție a lui Planquette, marșul Le Régiment de Sambre et Meuse, a devenit celebră printr-un aranjament pentru fanfară; este tonul folosit de fanfara Universității Statului Ohio. Versiunea orchestrală originală a fost înregistrată de către Boston Pops Orchestra dirijată de Arthur Fiedler și apare pe RCA Living Stereo CD Marches in Hi-Fi. „The Song of the Cabin Boy”, o barcarolă din Les cloches de Corneville a lui Planquette a fost interpretată la vioară de W.K.L. Dickson în primul experiment din istorie de sincronizare a sunetului și imaginii în mișcare (1894). Ea este vizibilă online ca Dickson Experimentale Sunet de Film.
Lucrări Toate operetele și toate premiere au avut loc la Paris, dacă nu se specifică altfel. Méfie-toi de Pharaon, un act, 1872, Eldorado Le serment de Mme Grégoire, 1874, Eldorado Paille d'avoine, un act, 12 martie 1874, Théâtre des Délassements-Comiques Le valet de coeur, saynète, un act, 1875, Alcazar d'Eté Le péage, c. 1876, Eldorado Les cloches de Corneville, operă comică, patru acte, 19 aprilie 1877, Théâtre des Folies-Dramatiques Le chevalier Gaston, un act, 8 februarie 1879, Opéra, Monte Carlo Les voltigeurs de la 32ème, trei acte, 7 ianuarie 1880, Renaissance La cantinière, trei acte, 26 octombrie 1880, Théâtre de Nouveautés Rip van Winkle (Rip-Rip), trei acte, 14 October 1882, Comedy Theatre, Londra Les chevaux-légers, un act, 1882 Nell Gwynne (La princesse Colombine), trei acte, 7 februarie 1884, Avenue Theatre, Londra La crémaillere, trei acte, 28 noiembrie 1885, Nouveautés Surcouf, trei acte, 6 octombrie 1887, Folies-Dramatiques Captain Thérése, 1887, trei acte, 25 august 1890, Prince of Wales Theatre, Londra La cocarde tricolore, trei acte, 12 februarie 1892, Folies-Dramatiques Le talisman, trei acte, 20 ianuarie 1893, Théâtre de la Gaîté Les vingt-huit jours de Champignolette, 17 September 1895, République Panurge, 1895, trei acte, 22 noiembrie 1895, Gaîté Mam'zelle Quat'sous, patru acte, 19 aprilie 1897 Gaîté Le fiancé de Margot, un act, 1900 Le paradis de Mahomet, trei acte, finalizat de Louis Ganne, 15 mai 1906, Variétés
Note
Bibliografie Sadie, S. (ed.) (1980) The New Grove Dictionary of Music & Musicians, [vol. # 14]. Obituary: Robert Planquette in The Musical Times, Vol. 44, No. 721 (Mar. 1, 1903), p. 177
Legături externe Information about Planquette and Les Cloches de Corneville Dickson Experimental Sound Film brief discussion of film's recovery and restoration, with downloadable version of the film; part of the Internet Archive
Categorie:Nașteri în 1848 Categorie:Decese în 1903 Categorie:Înmormântări în cimitirul Père Lachaise Categorie:Compozitori francezi de muzică cultă Categorie:Compozitori de operă francezi Categorie:Compozitori romantici