Listă de atentate teroriste în România

Aceasta este o listă a atentatelor teroriste reușite sau eșuate de pe teritoriul României din secolul al XX-lea până în prezent. În această listă nu vor fi incluse asasinările politice ( Lista oamenilor asasinați de legionari ) sau crimele organizate, ci doar acțiunile care au fost catalogate ca și ,,acte teroriste’’.

Definiția terorismului Prin terorism, conform art.1 din Legea nr. 535 din 25 noiembrie 2004 (actualizat la zi prin legea nr. 58 din 8 aprilie 2019) privind prevenirea și combaterea terorismului înțelegem:

,,Terorismul reprezintă acele acțiuni, inacțiuni, precum și amenințări cu privire la acestea, care prezintă pericol public, afectează viața, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, factorii materiali, relațiile internaționale ale statelor, securitatea națională sau internațională, sunt motivate politic, religios sau ideologic și sunt săvârșite în unul din următoarele scopuri:

a) intimidarea populației sau a unui segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic;

b) constrângerea nelegitimă a unei autorități publice ori organizații internaționale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abțină de la îndeplinirea unui anumit act;

c) destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor politice fundamentale, constituționale, economice ori sociale ale unui stat sau organizații internaționale;

Atentate teroriste reușite pe teritoriul României 1920, 8 decembrie - Atentatul din Senatul României din 1920 prin instalarea și amorsarea unei bombe artizanale plasată în sala Senatului României, de către un grup anarhist-terorist format din membri comuniști de extremă stângă. Atentatul trebuia să ducă la o “ridicare a maselor” și la haos, la răsturnarea monarhiei și la instalarea unui regim Bolșevic în Romania. Atacul a fost pus la care de către Max Goldstein (conducătorul grupului), Saul Osias și Leon Lichtblau.

Explozia i-a ucis pe Ministrul Justiție, Dimitrie Greceanu, pe senatorii Demetriu Radu și Spirea Gheorghiu. În urma atentatului au fost și răniți printre care președintele Senatului, Constantin Coandă, episcopul ortodox Nifon Nicolescu și episcopul ortodox Roman Ciorogariu.

În octombrie 1921, Goldstein a fost arestat în timp ce încerca să intre clandestin în România venind de la Ruse (Bulgaria), iar pe 28 iunie 1922 a fost condamnat la muncă forțată pe viață. Ceilalți inculpați au fost condamnați la pedepse între o lună și 10 ani de muncă forțată.

1921, 13 decembrie - Bombardarea Palatului Bolgrad a reprezentat unul dintre cele mai mortale atentate din istoria Europei. Pe această dată, o bombă a fost aruncată în Palatul Siguranței din Bolgrad, România (azi în Ucraina). În urma acestui atentat au murit 100 de oameni, soldați și ofițeri de poliție. Se suspectează că teroriștii ar fi fost separatiști basarabeni.

1924, 15-18 septembrie - Rebeliunea din satul Tatar Bunar a fost o operațiune teroristă efectuată în Basarabia (pe vremea aceea parte din România) de un grup de separatiști comuniști.

După ce, pe 12 septembrie, au prădat satul Nicolaevca din județul Ismail, jefuind și dând foc caselor țăranilor și primăriei și ucigându-l pe primar și pe soția sa, agitatorii de peste Nistru au ajuns în satul Tatar Bunar. Acolo ei au tăiat firele de comunicații și au oprit poșta, izolând satul, și au proclamat alipirea Basarabiei la Uniunea Sovietică. Țăranii care n-au vrut să coopereze au fost uciși. În tot acest timp, artileria rusă făcea exerciții de tragere pe malul fluviului, pentru a intimida populația. După 3 zile trupele române preiau controlul satului. Atacatorii fug, dar sunt în final prinși și arestați.

1984, 4 decembrie - Asasinarea viceconsulului Ambasadei Iordaniei Azmi Al-Mufti la București a reprezentat singura situație în istoria antiteroristă națională în care structurile specializate nu au surprins amenințarea înainte de a se materializa. Viceconsulul a fost împușcat mortal de Ahmad Mohammed Ali Al-Hersh, un iordanian de origine palestiniană aflat la studii în România, la ordinele organizației teroriste palestiniene Fatah, ce dorea să dea un avertisment statelor pe care le considera ostile poporului palestinian. În 1985, atacatorul a fost condamnat la 20 de ani de închisoare.

1985, 26 mai - Atentatul cu bomba de la Grozăvești două dispozitive explozive improvizate au fost amplasate sub două mașini parcate în fața căminelor studențești din complexul studențesc Grozăvești din București. Atentatul a fost pus la cale de patru adepți ai Frăției Musulmane și viza studenți sirieni din România, considerați dușmani ai organizației.

Forțele USLA au intervenit rapid pentru a gestiona situația și a evita rănirea studenților. Primul pas a constat în devierea circulației și evacuarea căminelor și a imobilelor din apropiere. În timp ce ofițerii USLA studiau una dintre bombe, au observat că aceasta avea incorporate două siguranțe de dezamorsare. Chiar dacă nu dispuneau de suportul tehnic necesar, un superior din Departamentul Securității Statului le-a ordonat să neutralizeze dispozitivul.

Din păcate, demersul a avut urmări tragice, soldându-se cu moartea celor doi ofițeri USLA: locotenent colonel Donner P. Alecsandru (50 de ani) și căpitan Vidrean I. Ion (33 ani). Ulterior, prin utilizarea de tehnică specializată, cel de-al doilea dispozitiv a fost dezamorsat, fără a se mai înregistra victime.

2002, 06 noiembrie - Atentatul cu grenada de la Liceul Jean Monnet a fost comis de către Dragoș Ciupercescu, primul român condamnat pentru terorism. În noaptea de 10 spre 11 august 2002, bărbatul a furat, din depozitul de muniții al UM 01348 din București, șapte grenade de mâna defensive tip F1, zece focoase destinate acestui tip de muniție și 144 de cartușe calibrul 7,65 pentru pistolul Carpați Md. 1974.

În 6 noiembrie 2002, Ciupercescu a detonat pe trotuarul din fața Liceului "Jean Monnet", din Capitală, una dintre grenadele sustrase, rănind cinci elevi. Câteva zile mai târziu, pe 14 martie 2003, a amplasat o altă grenadă pe o alee frecventată din Parcul Cișmigiu, dar grenada nu a explodat. A fost arestat la 24 martie 2003, iar la 13 octombrie 2003, a fost trimis în judecată de procurorii militari.

În 2007 a fost condamnat definitiv la 18 ani de închisoare pentru furt calificat, rupere de sigilii, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, tentativă la infracțiunea de omor calificat, tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav, distrugere și acte de terorism.

Atentate teroriste eșuate pe teritoriul României 1973 - Atentatul asupra Ambasadei Israelului de la Bucuresti de către organizatia terorista palestiniana Septembrie Negru. Departamentul Securității Statului au recrutat ca informator un palestinian de origine siriană al cărui frate făcea parte din organizația teroristă menționată mai sus. Acesta a furnizat informații cu privire la arme care au fost introduse in țară, la Giurgiu, iar într-o săptămână urma să atace Ambasada Israelului din România, împreuna cu un grup întreg de palestinieni. Grupul a fost filat, iar după ce s-au cazat la un hotel de pe Calea Victoriei din București au fost abordați de către ofițerii de securitate.

Conform spusele colonelului (r) Botofei din cadrul DSS: „Au fost cooperanți și i-am făcut să renunțe la acțiune: s-au dus pe lângă Ambasada Israelului și au văzut ce forțe erau acolo, ce dispozitive erau și au comunicat prin Iugoslavia ca este imposibil a se acționeze”.

Gruparea a fost dusă la la graniță cu Republica Populară Bulgaria, la Giurgiu și au fost lăsați să plece.

1975, 24 august - doi membri ai organizației teroriste germane Rote Armee Fraktion au intrat în România. Înainte de sosirea acestora, ofițerii antiteroriști au aflat că teroriștii intenționează să execute un atac și dispun de armamentul necesar pentru a-și pune planurile în aplicare. În baza informațiilor furnizate de ofițerii antiteroriști, organele competente au realizat o percheziție asupra autoturismului celor doi teroriști. În mașina pe care o conduceau au fost găsite documente false, arme, grenade, explozivi plastici și alte materiale periculoase. Cei doi urmau să se întâlnească cu un palestinian care făcea parte din conducerea organizației Septembrie Negru, pentru a preda armamentul și a organiza un atac terorist. Armamentul a fost confiscat, iar cetățenii germani au fost scoși din țară și declarați persoane indezirabile pentru România.

1977, 19 noiembrie - Ocuparea Ambasadei Egiptului de la Bucuresti prin forță de un grup format din aproximativ 100 de studenți irakieni, situația necesitând intervenția Detașamentului Special de Intervenție Antiteroristă. Incidentul a debutat în momentul în care șoferul unui autobuz a fost forțat de către studenții irakieni aflați în autovehicul să oprească în fața clădirii ambasadei, aflată la intersecția dintre bd.Dacia și str. Polonă. Câțiva irakieni au coborât din autobuz, restul alăturându-li-se pe jos. În decurs de câteva secunde, aceștia au escaladat gardul dinspre bulevard și au pătruns cu forța în interior. Modalitatea concertată în care au acționat a evidențiat o riguroasă planificare a atacului. Alertat imediat, detașamentul de luptători antiteroriști a sosit cu două echipaje la locul evenimentului și în doar câteva minute a reținut mare parte din studenții irakieni, punând capăt atacului. Intervenția nu s-a soldat cu victime, acțiunea antiteroristă derulându-se fără să se tragă nici un foc de armă.

1983 - Zborul București-Damasc/Siria Autoritățile române au identificat doi cetățeni libanezi care au intrat în România cu acte de călătorie false (pașapoartele erau turcești, iar vizele erau obținute în scop turistic). În urma demersurilor informative derulate de USLA, a fost rapid stabilită apartenența acestora la o organizație teroristă arabă și scopul real al vizitei celor doi: indivizii intenționau să se îmbarce într-o aeronavă cu ruta București - Damasc , să amplaseze bombe incendiare la bordul avionului și, după aterizarea în Damasc, să le declanșeze cu ajutorul unei telecomenzi. Cei doi teroriști au fost reținuți, declarați indezirabili pentru România și expulzați.

1991 - Atentatul asupra ambasadorului indian Julio Francis Ribeiro de către un comando indian format din patru indivizi aparținând organizației teroriste indiene Babbar Khalsa. Atentatul a avut loc în timp ce ambasadorul se plimba cu soția sa pe un bulevard din nordul Capitalei. Cei patru teroriști s-au deplasat la locul atentatului cu un autoturism cu numere de înmatriculare românești pentru a nu atrage atenția asupra lor. În momentul în care atacatorii s-au apropiat de soții Ribeiro, doi dintre aceștia au coborât din mașină și au deschis focul asupra lor. Echipa ce asigura protecția antiteroristă de la distanță a intervenit rapid și i-a salvat pe cei doi. Unul dintre atacatori a fost ucis, doi au fost arestați, iar un al patrulea a reușit să scape. Asupra atacatorilor au fost găsite automate Kalașnikov, o armă semiautomată și cartușe.

1992, aprilie - Dispozitivul exploziv din Parcul Herastrau (Parcul Regele Mihai I al României) este cea mai puternică bombă artizanală dezamorsată de specialiștii români. Dispozitivul avea șase kilograme de exploziv plastic C4 și aproximativ 2.000 de bile de oțel de 11 milimetri diametru. Bomba a fost amplasată în portbagajul unui autoturism Citroen parcat pe aleea de acces către restaurantul Pescăruș din parcul respectiv si era alimentată de la bateria mașinii și acționată cu o telecomandă radio. Există suspiciuni că dispozitivul a fost creat de către un cetățean de origine iraniană, iar ținta principală era atunci un cetățean irakian, cunoscut drept un apropiat al regimului de la Bagdad.