miniatura|Sediul central Galileo din Praga Galileo este un sistem de navigație prin satelit sau sistem de poziționare globală prin satelit (GNSS), aflat în curs de realizare, destinat în primul rând pentru uz civil. Acest proiect a fost numit după astronomul italian Galileo Galilei. Sistemul a fost început de către un consorțiu public-privat condus de Uniunea Europeană, Agenția Spațială Europeană (ESA) și continuat în prezent de câteva state europene. Sistemul Galileo este interconectat cu sistemele funcționale GPS/NAVSTAR și GLONASS pentru a oferi o înaltă precizie de poziționare. Sistemul de referință și coordonate utilizat va fi de tip ETRS89 (European Terrestrial Reference System). Nivelul de precizie al sistemului european este considerat superior celui oferit de GPS, fiind capabil să furnizeze măsurători orizontale și verticale cu o precizie de 1 metru, precum și servicii de poziționare la latitudini mari cu mult îmbunătățite față de cele actuale.

Aflat încă în stadiu de proiect, Galileo este viitorul sistem european de radionavigație, destinat întrebuințării civile, a cărei implementare ar trebui să fie finalizată până în 2020. În prezent funcționează un sistem european intermediar, EGNOS, care acoperă majoritatea suprafeței Europei și Africii de Nord. Sistemul de navigație Galileo va duce în final, la independența țărilor europene față de sistemul american de poziționare globală (GPS).

Consorțiul care va susține parteneriatul public privat este alcătuit din companii aeriene și de comunicații din Europa, precum Airbus Group, Thales Alenia Space, Inmarsat, Alcatel-Lucent, Finmeccanica, ENAIRE, Hispasat, TeleOp GmbH. Galileo partners esa.int

Conform proiectului, dezvoltarea sistemului Galileo este împărțită în patru etape principale, fiecare dintre ele având un investitor principal și mai mulți subcontractori, ce va permite tuturor statelor membre să se implice direct în realizarea acestuia. RS 7/2009 - Galileo - European Court of Auditors - Europa. Gestionarea etapei de dezvoltare și validare a programului galileo , eca.europa.eu

Sistemul GALILEO va fi format din 30 de sateliți pozitionați pe trei orbite medii (MEO), câte 10 în fiecare plan orbital înclinat la 56°, la 23.222 Km altitudine. Fiecare satelit va avea o greutate de 675 Kg, și perioadă de funcționare medie mai mare de 12 ani. În orice punct de pe glob vor fi vizibili 6-8 sateliți. Galileo are sediul în Praga, Cehia, și va avea două centre de control, unul în Germania și unul în Italia.

Istoric În 1999, Franța, Germania, Italia și Marea Britanie au propus ESA un set de concepte pentru un sistem european civil de poziționare prin satelit.

Prima etapa a acestui program a început oficial la 26 mai 2003, odată cu semnarea la sediul ESTEC (European Space Research and Technology Centre), a unui acord între Uniunea Europeană și Agenția Spațială Europeană.

În iunie 2004, s-a semnat un acord între S.U.A. și Uniunea Europeană cu privire la schimbarea modulației la BOC 1.1 (Binary Offset Carrier 1.1), permițând astfel ambelor sisteme să coexiste.

Primii doi sateliți experimentali GIOVE-A și GIOVE-B au fost lansați în decembrie 2005, respectiv aprilie 2008, în cadrul fazei de lansare pe orbită, In-Orbit Validation (IOV), pentru a valida sistemul. Scopul lansării acestor sateliți a fost testarea condițiilor spatiale specifice în zona de lucru, ceasurile atomice ale sateliților și nivelul de radiații.

În noiembrie 2009 s-a inaugurat o stație terestră lângă Kourou, Guiana.

În decembrie 2010, miniștrii UE au votat la Bruxelles, ca sediul proiectului Galileo să fie la Praga, Republica Cehă.

Primii doi sateliți din sistemul operațional au fost lansați la data de 21 octombrie 2011 de la Centrul Spațial Kourou, folosind un lansator Soyuz, iar următorii doi sateliți au urmat în 12 octombrie 2012, pentru a ajunge la capacitate operațională inițială (IOC) în 2017-18.

Începând cu anul 2016, lansarea ultimilor doisprezece sateliți se face folosind o rachetă Ariane 5 ES, capabilă de a plasa patru sateliți Galileo pe orbită cu fiecare lansare. Din luna mai 2016, sistemul dispune de 14 sateliți în orbită. 14 sateliți Galileo sunt acum pe orbită ,www2.rosa.ro, 26 mai 2016

Finalizarea amplasării celor 30 de sateliți ai sistemului Galileo (27 operationali și 3 pentru înlocuire) pentru a ajunge la capacitatea operațională completă (FOC), este preconizată în anul 2019. The history of Galileo ec.europa.euProgramul Spațial Galileoastronomy.ro, 03.03.06

Finanțare Din punct de vedere al finanțării, sistemul de navigație european Galileo a întâmpinat dificultăți încă din stagiul de proiect, deoarece necesita o finanțare de mai multe miliarde de euro. După eșecul negocierilor de finanțare privată a sistemului, Comisia Europeană a decis ca acest proiect să fie finanțat din bani publici.

Etapele de definire, dezvoltare și Validare-pe-Orbită (In-Orbit Validation - IOV) au fost realizate de către ESA și co-finanțate de către ESA și Comisia Europeană. Faza de Capacitate Operațională Completă (Full Operational Capability - FOC) este finanțată în întregime de către Comisia Europeană. CE și ESA au semnat un acord de delegare prin care ESA acționează ca agent de proiectare și achiziții publice în numele Comisiei.

Costurile inițiale de pornire pentru perioada 2002-2005 au fost estimate la 1,1 miliarde euro. Pentru perioada 2006-2013, Uniunea Europeană a decis ca bugetul alocat proiectului Galileo să fie de 3,4 miliarde euro, toate statele membre urmând să contribuie la această sumă. În această sumă este inclusă și infrastructura de la sol, care a fost construită în perioada 2006-2007.

La începutul anului 2007, proiectul nu a mai primit suficiente fonduri ceea ce a condus la întârzieri substanțiale. În anul 2008, prin reducerea bugetului administrativ și al agriculturii, s-au realocat fonduri suficiente pentru continuarea proiectului. În luna octombrie 2009, Comisia Europeană a micșorat numărul sateliților de la 28 la 22, cei șase sateliți urmând să fie comandați ulterior. În prezent, costurile sistemului Galileo sunt de peste 5 miliarde de euro. Fonduri europene pentru lansarea proiectului Galileo, finantare.ro, 24 aprilie 2008Navigația prin satelit: Galileo, eur-lex.europa.eu Agenția Spațială Europeană lansează joi doi noi sateliți pentru “GPS-ul european” . europeanul.org, Petre Ghika, 21 august 2014O duzină de Galileo: 12 sateliți se află acum pe orbită, rosa.ro, 18 decembrie 2015

Implicare internațională Multe alte țări sunt interesate să participe la proiectul Galileo, la niveluri mai mari sau mai mici de cooperare. Următoarele țări din afara Uniunii Europene, sunt de asemenea implicate: (membru ESA), participă inițial cu 30 milioane euro și a furnizat pentru primii patru sateliți, ceasul atomic cu rubidiu, și ceasul “Passive Hydrogen Maser” investește în anul 2003 suma de 230 milioane euro; un centru de formare comun pentru navigația prin satelit a fost inaugurat la Universitatea din Beijing , a semnat în iulie 2004 un acord de parteneriat în acest proiect s-a alăturat la 3 iunie 2005 , în septembrie 2005 a semnat un acord de cooperare și a oferit o cofinanțare de 300 de milioane de euro , noiembrie 2005 (membru ESA), la 3 aprilie 2009, a semnat un acord cu acest program, investind suma de 68,9 milioane de Euro

.

Următoarele state sunt în stadiu de negociere pentru a participa:

Descriere Componenta spațială Constelația sistemului Galileo va fi compusă dintr-un număr de 30 de sateliți dispuși pe 3 plane orbitale înclinate la 56° la altitudinea de 23.616km. Greutatea fiecărui satelit este de 675 kg, durata de funcționare 12 ani, iar perioada de revoluție a unui satelit va fi de aproximativ 14,4 ore.

Salteliții sistemului vor primi numele unor copii din Europa, câștigători naționali ai unui concurs organizat de Comisia Europeană. Constelația de sateliți Galileo va primi nume de copii europeni, europa.eu

Numele câștigătorilor din celelalte 25 de state rămase, v-a fi atribuit celorlalți sateliți care vor fi lansați pe orbită până în 2019.

+ Sateliții Galileo Galileo_factsheet_2016, esamultimedia.esa.int Satelit (nume) Misiune Data lansării Locul lansării Racheta purtătoare Stare GIOVE-A P15000-015 28.12.2005 Baikonur SoyuzRetras în 2012 GIOVE-B P15000-016 27.04.2008 BaikonurSoyuz Retras în 2012 GSAT-101 Thijs VS01 21.10.2011 Centrul Spațial KourouSoyuzOperaționalGSAT-102 NataliaVS01 21.10.2011 KourouSoyuzOperaționalGSAT-103 DavidVS03 12.10.2012 KourouSoyuzOperaționalGSAT-104 SifVS03 12.10.2012 KourouSoyuzOperaționalGSAT-201Doresa VS0922.08.2014 KourouSoyuzOperaționalGSAT-202 MilenaVS0922.08.2014 KourouSoyuzOperaționalGSAT-203 AdamVS1127.03.2015 KourouSoyuzOperaționalGSAT-204 AnastasiaVS1127.03.2015 KourouSoyuzOperaționalGSAT-205 AlbaVS1211.09.2015 Kourou SoyuzOperaționalGSAT-206 OrianaVS1211.09.2015 Kourou SoyuzOperaționalGSAT-208 Andriana VS1317.12.2015 KourouSoyuzOperaționalGSAT-209 LieneVS1317.12.2015 KourouSoyuzOperaționalGSAT-210 DanielėVS1524.05.2016 KourouSoyuzOperaționalGSAT-211 AlizéeVS1524.05.2016 KourouSoyuzOperaționalGSAT-207 Antonianna 17-11-2016 Kourou Ariane 5 GSAT-212 Lisa 17-11-2016Kourou Ariane 5GSAT-213 Kimberley 17-11-2016Kourou Ariane 5GSAT-214 Tijmen 17-11-2016Kourou Ariane 5GSAT-215 Nicole 2017 Kourou Ariane 5GSAT-216 Zofia 2017 Kourou Ariane 5GSAT-217 Alexandre 2017 Kourou Ariane 5GSAT-218 IrinaUn satelit din constelația Galileo va purta numele Irina, în urma unui concurs câștigat de o româncă, mediafax.ro, 7 feb 2012 2017 Kourou Ariane 5GSAT-219 Tara 2018 Kourou Ariane 5GSAT-220 Samuel 2018 Kourou Ariane 5GSAT-221 Anna 2018 Kourou Ariane 5GSAT-222 Ellen 2018 Kourou Ariane 5GSAT-223 Patrick 2019 +

Etapa de testare

Satelitul GIOVE-A GIOVE-A este primul satelit al sistemului Galileo ce are un rol de verificare și testare. Acesta a fost lansat pe 28 decembrie 2005 de la baza spațială Baikonur din Kazahstan, cu ajutorul unei rachete Soyuz. Scopul satelitului care are o greutate la lansare de 400 kg, este să permită testarea tehnologiilor care vor fi implementate în viitorii sateliți ai sistemului. De asemenea va măsura și parametrii fizici ai orbitei și ai mediului înconjurător în care va funcționa viitoarea constelație. Acesta este primul satelit al Europei plasat pe o orbită medie a Pământului. Contractul în valoare de 27,9 milioane euro, a revenit firmei Surrey Satellite Technology.

În data de 12 ianuarie 2006, la centrul spațial ESA s-au primit primele semnale de la satelitul GIOVE-A.

Satelitul GIOVE-B Construit de Astrium GmbH și Thales Alenia Space, GIOVE-B a fost lansat cu succes la 27 aprilie 2008, de la Baikonur la bordul unei rachete Soyuz-FG. Acest satelit are o greutate de 525 kg. Galileo: Europa lansează primii săi sateliți pentru sistemul inteligent de navigație, ue.mae.ro

Etapa de validare pe orbită (In-Orbit Validation - IOV) La 21 octombrie 2011, primii doi sateliți ce fac parte din capacitatea operațională inițială (IOC), au fost lansați de la Centrul Spațial Kourou, folosind un lansator Soyuz. Următorii doi sateliți au urmat în 12 octombrie 2012. Acești patru sateliți au fost construiți de Astrium GmbH și Thales Alenia Space.

Etapa de capacitate operațională completă (Full Operational Capability – FOC) La data de 7 ianuarie 2010, a fost semnat contractul pentru construirea primelor 14 sateliți FOC de către OHB-System și Surrey Satellite Technology, în valoare de 566 milioane euro. În luna februarie 2012, au fost comandați suplimentar opt sateliți, totalul ajungând la 22 de sateliți.

Primii doi sateliți Galileo GSAT0201 și GSAT0202 au fost lansați la 22 august 2014 de la Centrul Spațial Kourou din Guiana folosind un lansator Soyuz. Primele servicii de navigație prin intermediul sistemului Galileo vor fi lansate până la sfârșitul anului 2014, HotNews.ro, Vlad Barza, 25 iulie 2013

Sateliții GSAT0203 și GSAT0204, lansați cu succes la 27 martie 2015. Doi noi sateliți se alăură constelației europene de navigație Galileo, spacealliance.ro, 11-09-2015.