Bematist ( derivat din βῆμα "pas") era cel care, în perioada clasică și elenistică, măsura distanțele de la un loc la altul prin numărarea pașilor, numiți bemi (unitate de măsură, echivalentul a 0,74 m).Bematista - treccani.it, accesat pe 23 septembrie 2016. Activitatea de bematist exista deja în timpul lui Herodot (secolul VI.C.) în Imperiul Persan în domeniul construcțiilor de drumuri, fiind menționată inclusiv la construirea , care făcea legătura între Susa și Sardes (Herodot, Istorii, V, 32).Fraser, p. 79.
Bematiști în campania lui Alexandru Macedon în Asia Bematiștii l-au însoțit pe Alexandru cel Mare în expediția lui în Asia. Regele macedonean nu a fost primul care a adus o armată în Asia, soldații greci după moartea lui , în încercarea de a-l răsturna pe regele Persiei, erau nevoiți să se consulte cu niște ghizi locali pentru a depăși dificultățile de a găsi drumul de întoarcere.Fraser, p. 80. Pentru evitarea blocajelor în înaintare, Alexandru a adus cu el bematiști, topografi, geografi și chiar și cercetași.Fraser, p. 78. Măsurătorile realizate de către bematiști în timpul înaintării arată un grad ridicat de precizie, atât de mare încât s-a emis ipoteza utilizări unora dintre primele odometre, chiar dacă nu există mențiuni despre asta.Engels, pp. 68, 85, 157-160.
Tabelul de mai jos arată rutele măsurate de către bematiștii lui Alexandru: Baeton și Diognetus. Măsurătorile sunt menționate în lucrarea lui Plinius cel Bătrân (Naturalis historia, VI, 21-22) și, de asemenea, în opera geografului Strabon (Geografia, XI, 8, 9) care citează date conținute într-o operă pierdută a lui Eratostene, care, la rândul său, a folosit informații importante furnizate de bemantiști pentru propria sa operă cosmografică.Fraser, p. 80.Conversia în km a fost făcută după următoarea relație: 1 milă engleză = 1,609 km.Schema tabelului se bazează pe: .
Plinius VI, 21–22 Strabon XI, 8, 9 Distanțe actuale Ruta Mille passus milliarium1 milă romană echivalentă cu 1,480 km. . Kilometri Devierea de la distanța reală Stadiiun stadium (stadie antică) echivalent cu din mila romană (0,185 km). . Kilometri Devierea de la distanța reală KilometriLimita de nord a Mării Caspice – Hecatompylos — — —19603630,8%365 în linie dreaptăLimita de sud a Mării Caspice – Hecatompylos1331972,4% — — —201 în linie dreaptăHecatompylos – Alexandria Areion575 8510,4%45308381,9%854 pe drumul mătăsiiAlexandria Areion – Prophtasia1992953,2%16002962,6%304 pe ruta Herat-JuwainProphtasia – Arachoti Polis5658361%41207629,7%845 Juwain – Kelat-i-GhilzaiArachoti Polis – Hortospana2503700,4%20003700,4%372 Kelat-i-Ghilzai – Kabul Hortospana – Alexandria la Caucasum50742,1% — — —76 Kabul – Begram Alexandria la Caucasum – Peucolatis2373513,2% — — —339 Begram – Charsada Peucolatis – Tassila608920% — — —111 Charsada – Tassila Tassila – Idaspe (Jhelum)1201784,8% — — —169 pe ruta Marc Aurel SteinAlexandria Areion – Bactria – ZariaspaRuta nu este menționată a fi fost parcursă de Alexandru. — — —38707161,6%705 pe ruta Kala Nau, Bala Murghab, Maimana și AndkhuiMedia 4,2%2,8%Mediana 2,8%1,9%
Câțiva bematiști Istoria amintește numele a cinci bematiști: Diognetus, Baeton, Amintas, Archelaus și Filonide din Creta, fiecare dintre aceștia fiind menționați în lucrări antice.Fraser, pp. 78-79. Filonide din Creta (fragment, FGrHist 121) a fost un mesager și un bematist.β[α]σιλέως Ἀλε[ξάνδρ]ου ἡμεροδρόμας καί βηματιστής τῶς Ἀσίας Φιλωνίδης ("Filonide, mesager și bematist pentru Asia al regelui Alexandru"). De mai multe ori Plinius (Naturalis historia, II, 4, 5) menționează opera lui Filonide, din care nu au rămas decât fragmente.Fraser, p. 79.
Baeton și Diognetus sunt cunoscuți datorită mărturiei lui Plinius (VI, 61) și a unor fragmente de text (FGrHist 119 și 120). Despre munca lui Baeton, a rămas titlul: Σταθμοὶ τῆς Ἀλεξάνδρου πορείας (FGrHist 119 F-1).Fraser, p. 79.
De asemenea, despre Amintas rămâne titlul lucrării: Ἀσίας σταθμοί (FGrHist 121 F-1) sau Περσικοὶ σταθμοί (F 4), din cel puțin trei cărți. Din conținutul fr. 1, este ușor de înțeles că opera lui Amintas a fost mai mult decât o simplă listă de distanțe; el a descris și costumele locuitorilor și monumente ale locurilor pe unde a trecut.Fraser, p. 79.
Archelaus din Cappadocia (probabil regele ) pare să fi avut preocupări despre pietre prețioase și a scris, de asemenea, un Σταθμοί (FGrHist 123 F-1) menționat de către (Varia historia, XVII, 17 = FGrHist 123 F 3), care rămâne o lucrare cu caracter general cu adnotări și asupra florei și faunei.Fraser, p. 79.
Note
Bibliografie
Categorie:Geografi ai Greciei antice Categorie:Istorie geografică Categorie:Topografie Categorie:Alexandru cel Mare