Campionatul Mondial de Fotbal sau Cupa Mondială FIFA (în ) este o competiție internațională de fotbal disputată între echipele naționale masculine de seniori ale țărilor membre ale Federației Internaționale de Fotbal Asociație (FIFA), organismul mondial de conducere a acestui sport. Turneul are loc o dată la fiecare patru ani de la ediția inaugurală din 1930, cu excepția anilor 1942 și 1946 din cauza celui de-al Doilea Război Mondial. Campioana în exercițiu este Spania, care a câștigat al doilea său titlu la turneul din 2026
Competiția începe cu faza calificărilor, care are loc în cei trei ani dinaintea turneului final pentru a determina echipele care participante la turneul final. 48 de echipe concurează apoi pentru titlu în locații din țara sau țările gazdă pe parcursul a aproximativ o lună. Națiunea sau națiunile gazdă se califică automat la turneul final. Competiția este programată să se extindă la 48 de echipe, începând cu ediția din 2026.
Până la Campionatul Mondial de Fotbal din 2022, au fost organizate 22 de turnee finale de la înființarea evenimentului în 1930, la care au participat în total 80 de echipe naționale. Trofeul a fost câștigat de opt echipe naționale. Cu cinci trofee câștigate, Brazilia este singura echipă care a participat la toate turneele. Celelalte câștigătoare ale Cupei Mondiale sunt Germania și Italia, cu câte patru titluri; Argentina, cu trei titluri; Franța, Spania , și Uruguay, fiecare cu câte două titluri; Anglia, cu câte un titlu.
Cupa Mondială este cel mai prestigios turneu de fotbal din lume, precum și cel mai vizionat și urmărit eveniment sportiv din lume.Stephen Dobson and John Goddard, [ The Economics of Football], page 407, quote "The World Cup is the most widely viewed sporting event in the world: the estimated cumulative television audience for the 2006 World Cup in Germany was 26.2 billion, an average of 409 million viewers per match."Glenn M. Wong, [ The Comprehensive Guide to Careers in Sports], page 144, quote "The World Cup is the most-watched sporting event in the world. In 2006, more than 30 billion viewers in 214 countries watched the World Cup on television, and more than 3.3 million spectators attended the 64 matches of the tournament." Audiența Cupei Mondiale din 2018 a fost estimată la 3,57 miliarde, aproape jumătate din populația globală,Tom Dunmore, [ Historical Dictionary of Soccer], page 235, quote "The World Cup is now the most-watched sporting event in the world on television, above even the Olympic Games." în timp ce interesul față de Cupa Mondială din 2022 a fost estimat la 5 miliarde, aproximativ 1,5 miliarde de oameni urmărind meciul final.
Șaptesprezece țări au găzduit Campionatul Mondial, cele mai recente fiind Canada, Statele Unite ale Americii și Mexic, ceea ce a oferit Mexicului distincția de a fi prima țară care a găzduit meciuri la trei Cupe Mondiale.
Istoric
Uruguay 1930 În anul 1929 la congresul FIFA de la Barcelona, următoarele țări Italia, Suedia, Țările de Jos, Spania, Ungaria și Uruguay și-au depus candidatura pentru a organiza primul Campionat Mondial de Fotbal. Deoarece țările din Europa s-au retras treptat candidatura, astfel singurul candidat rămas a fost țară sud-americană Uruguay. Astfel printr-o decizie unanimă a membrilor, FIFA a acordat dreptul de organizare a primei ediție a Campionatului Mondial de Fotbal către Uruguay.
Printre atuurile țări sud americane Uruguay de a organiza Cupa Mondială au fost susținerea totală de către stat. Stabilitate economică spre deosebire de țările din Europa, care au fost afectate grav de Marea Criză Economică de după 1929. Putere fotbalistică unde echipa Uruguay era dublă campioană olimpică la fotbal în 1924 și 1928, iar țara urma să sărbătorească centenarul independenței în 1930. Uruguay împreună cu Asociația Uruguayană de Fotbal a promis că va construi un stadion nou și va face decontul cheltuielilor echipelor participante, astfel visul președintelui FIFA, Jules Rimet a prins contur.
A fost singura ediție a Cupei Mondiale în care toate meciurile s-au desfășurat într-un singur oraș, Montevideo, capitala țării în perioada 13 iulie - 30 iulie 1930. Majoritatea meciurilor de la turneul final s-au jucat pe Estadio Centenario acesta fiind construit special pentru acest eveniment cu o capacitate de 90.000 locuri, iar celelalte meciuri s-au jucat pe Estadio Gran Parque Central cu o capacitate de 20.000 locuri și Estadio Pocitos cu o capacitate de 10.000 locuri. Zece din cele 18 meciuri disputate la acest turneu final s-au disputat pe Estadio Centenario, inclusiv semifinalele și marea finală.
Prima Cupă Mondială a fost singura ediție fără calificări, în care participarea a fost pe bază de invitații. Doar treisprezece echipe naționale au participat la prima Cupă Mondială (șapte din America de Sud - Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Paraguay, Peru, Uruguay patru din Europa - Belgia, Franța, Iugoslavia, România și două din America de Nord - Mexic, Statelor Unite ale Americii ).
Final Campionatului Mondial de Fotbal s-a disputat în Uruguay la Montevideo în data de 30 iulie 1930 pe Estadio Centenario, în fața a 93.000 de spectatori, între Uruguay vs Argentina scor 4 - 2. Uruguay a fost prima echipă care a câștigat trofeul, prin golurile marcate de Pablo Dorado min 12 ,Pedro Cea min 57, Santos Iriarte min 68, Héctor Castro min 89 iar pentru Argentina au marcat Carlos Peucelle min 20 și Guillermo Stábile min 37. Aceasta a fost prima finală din istoria Cupei Mondiale.
Loturile echipelor naționale care s-au clasat pe podiumul Campionatului Mondial de Fotbal - Uruguay 1930. Campioană José Andrade, Peregrino Anselmo, Enrique Ballestrero, Juan Carlos Calvo, Miguel Capuccini, Héctor Castro, Pedro Cea, Pablo Dorado, Lorenzo Fernández, Álvaro Gestido, Santos Iriarte, Ernesto Mascheroni, Ángel Melogno, Pedro Petrone, José Nasazzi (c), Conduelo Píriz, Emilio Recoba, Carlos Riolfo, Zoilo Saldombide, Héctor Scarone, Domingo Tejera, Santos Urdinarán<small>Antrenor: Alberto Suppici
Vicecampioană Ángel Bossio, Juan Botasso, Roberto Cherro, Alberto Chividini, Attilio Demaría, José Della Torre, Juan Evaristo, Mario Evaristo, Luis Monti, Ramón Muttis, Rodolfo Orlandini, Fernando Paternoster, Natalio Perinetti, Carlos Peucelle, Edmundo Piaggio, Alejandro Scopelli, Carlos Spadaro, Guillermo Stábile, Arico Suárez, Manuel Ferreira (c), Arico Suárez, Francisco Varallo, Adolfo Zumelzú<small>AntrenorI: Francisco Olazar, Juan José Tramutola
Locul 3 Andy Auld, Mike Bookie, Jim Brown , Jimmy Douglas, Jimmy Gallagher, James Gentle, Billy Gonsalves, Bart McGhee, George Moorhouse , Arnie Oliver, Tom Florie (c), Bert Patenaude, Philip Slone, Rafael Tracey, Frank Vaughn, Alexandru Wood, Michael Slavin Antrenor: Robert Millar
Italia 1934 În 14 mai 1932 la congresul FIFA de la Stockholm, doar două țări Italia și Suedia și-au depus candidatura pentru a organiza al doilea Campionat Mondial de Fotbal. Deoarece Italia fascistă sub conducerea lui Benito Mussolini a făcut lobi către FIFA, Suedia și-a retras candidatura, astfel singurul candidat rămas a fost Italia, care a promis alocarea un buget de 3,5 milioane de lire pentru turneu final.
Cupa Mondială din 1934 a fost folosită de dictatorul Benito Mussolini în scopuri propagandistice și naționaliste, cu scopul de a promova realizările și idealurile fascismului italian în străinătate.
Comitetul de organizare FIFA a trimis invitații federațiilor naționale din Europa, America, Africa și Asia pentru a ocupa cele 16 locuri disponibile la turneul final. Astfel pentru prima dată a fost stabilită o rundă de calificare între toate cele 32 de echipele înscrise.
Uruguay, deținătoarea en-titre a Cupei Mondiale, a refuzat să participe, în semn de protest față de refuzul mai multor țări din Europa de a călători în America de Sud pentru Cupa Mondială din 1930, pe care Uruguay o găzduise.
Această ediție a Cupei Mondiale s-a disputat în perioada 27 mai - 10 iunie 1934, pe următoarele arene: stadionul San Siro din Milano cu o capacitate de 55.000 locuri, stadionul Littoriale din Bologna cu o capacitate de 50.100 locuri, stadionul Giovanni Berta din Florența cu o capacitate de 47.290 locuri, stadionul Național PNF din Roma cu o capacitate de 47.300 locuri, stadionul Giorgio Ascarelli din Napoli cu o capacitate de 40.000 locuri, stadionul Luigi Ferraris din Genova cu o capacitate de 36.703 locuri, stadionul Benito Mussolini din Torino cu o capacitate de 28.140 locuri și stadionul Littorio din Trieste cu o capacitate de 8.000 locuri.
La acest turneu final au participat 16 echipe naționale (douăsprezece din Europa - Austria, Belgia, Cehoslovacia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Olanda, România, Spania, Suedia, Ungaria două din America de Sud - Argentina, Brazilia una din America de Nord - Statelor Unite ale Americii și una din Africa - Egipt).
Pentru prima și ultima oară în istoria Cupei Mondiale, ultimele opt echipe rămase în competiție erau din Europa - Austria, Cehoslovacia, Elveția, Germania, Italia, Spania, Suedia și Ungaria. Toate cele patru echipe non-europene care s-au calificat la turneul final fiind eliminate după un singur meci in optimi.
România a disputat un singur meci la această ediție de Campionat Mondial în optimile de finală la Trieste pe data de 27 mai 1934 împotriva Cehoslovaciei, pe care la pierdut cu scorul de 1 - 2.
Finala mică a Campionatului Mondial de Fotbal s-a disputat la Napoli în data de 7 iunie 1934 pe stadionul Giorgio Ascarelli, în fața a 7.000 de spectatori, între Germania vs Austria scor 3 - 2.
Finala mare a Campionatului Mondial de Fotbal s-a disputat la Roma în data de 10 iunie 1934 pe stadionul Național PNF, în fața a 55.000 de spectatori, între Italia vs Cehoslovacia scor 2 - 1. Italia a fost prima echipă de pe Bătrânul Continent care a câștigat trofeul, prin golurile marcate de Raimundo Orsi min 81 și Angelo Schiavio în prelungiri min 95, iar pentru Cehoslovacia a marcat Antonín Puč min 71.
Loturile echipelor naționale care s-au clasat pe podiumul Campionatului Mondial de Fotbal - Italia 1934. Campioană Giuseppe Cavanna, Gianpiero Combi (c), Guido Masetti, Luigi Allemandi, Umberto Caligaris, Eraldo Monzeglio, Virginio Rosetta, Mario Varglien, Luigi Bertolini, Felice Borel, Armando Castellazzi, Attilio Demaría, Giovanni Ferrari, Attilio Ferraris, Luis Monti, Mario Pizziolo, Pietro Arcari, Enrique Guaita, Anfilogino Guarisi, Giuseppe Meazza, Raimundo Orsi, Angelo Schiavio<small>Antrenor: Vittorio Pozzo
Vicecampioană Ehrenfried Patzel, František Plánička (c), Jaroslav Burgr, Josef Čtyřoký, Ladislav Ženíšek, Jaroslav Bouček, Štefan Čambal, Josef Košťálek, Rudolf Krčil, Adolf Šimperský, Erich Srbek, František Šterc, Antonín Vodička, František Junek, Géza Kalocsay, Vlastimil Kopecký, Oldřich Nejedlý, Antonín Puč, Josef Silný, Jiří Sobotka, František Svoboda<small>Antrenor: Karel Petrů
Locul 3 Hans Jakob, Willibald Kreß, Willy Busch, Sigmund Haringer, Hans Schwartz, Jakob Bender, Rudolf Gramlich, Paul Janes, Reinhold Münzenberg, Fritz Szepan (c), Paul Zielinski, Ernst Albrecht, Edmund Conen, Matthias Heidemann, Karl Hohmann, Stanislaus Kobierski, Ernst Lehner, Rudolf Noack, Otto SifflingAntrenor: Otto Nerz
Franța 1938 În 13 august 1936 la congresul FIFA organizat la Berlin în Germania, Franța a fost aleasă drept țară gazdă a Campionatului Mondial de Fotbal în fața Argentinei și Germaniei încă din prima rundă de vot. Decizia de a organiza un al doilea turneu consecutiv în Europa după cel găzduit de Italia în 1934 a provocat indignare în America de Sud, unde se credea că locația ar trebui să se alterneze între cele două continente. Regimul nazist din Germania și-ar fi dorit organizarea competiției ca un nou instrument de propagandă politică, la fel cum procedase cu Jocurile Olimpice de vară din 1936 desfășurate la Berlin.