Traian Udriski (Turturică, p. 147, citând arhiva CNSAS, Fond I, Dosar nr. 236363, vol. 1, f. 2 – ?Din Interviu cu Traian Udriski, 15.04.1997 reiese că la 15 aprilie 1997 încă trăia, în Cipru), fiul lt. Ion Udrisky și al Matildei. A fost un comandor, pilot din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ofițer al Marinei, apoi al Aviației Regale Române, care a lucrat ca instructor de zbor. El a fost pilotul Casei Regale (mai întâi neoficial, apoi statutul său a fost oficializat).

Activitate La începutul carierei, Traian Udriski a lucrat pe hidroavioanele Marinei, staționate în zona Techirghiol.

În 1940, fiind căsătorit cu o evreică, i s-a cerut să divorțeze, dar el a refuzat și și-a dat demisia din armată, trecând în aviația civilă, inițial ca pilot, apoi ca director de exploatare la LARES. În calitate de pilot a transportat pe front în mai multe rânduri pe Ion Antonescu, Constantin Pantazi și Gheorghe Jienescu.Turturică, p. 148, citând pe Andrei Săvulescu, Regele Mihai. Automobilist. Mecanic. Pilot profesionist., București, Ed. Humanitas,1996, ISBN, pp. 98–100

Începând cu anul 1942, Udriski a fost cel care l-a inițiat în arta pilotajului pe regele Mihai,Turturică, p. 148 devenit în timpul exilului său pilot profesionist (în septembrie 1943, regele a obținut în România un brevet militar, apoi în exil, după absolvirea altor cursuri în SUA, licența americană de pilot civil și pilot de încercare).

A fost înaintat la gradul de locotenent-comandor aviator la 23 august 1943 și la gradul de căpitan-comandor aviator pe 23 ianuarie 1946, cu vechimea de la 23 august 1945.Decretul Regal nr. 198 din 23 ianuarie 1946 pentru înaintări în armată, publicat în Monitorul Oficial, anul CXIV, nr. 35 din 11 februarie 1946, partea I-a, p. 1.068.

După 23 august 1944 Traian Udriski a fost reintegrat în armată cu gradul de locotenent comandorTurturică, pp.148–149, citând arhiva CNSAS, Fond I, Dosar nr. 236363, vol. 1, f. 2 și a fost numit la 20 noiembrie 1944 în funcția de adjutant regal în cadrul Casei Militare Regale.Decretul regal nr. 2.239 din 21 noiembrie 1944 privind Compunerea Casei Militare a M. S. Regelui, publicat în Monitorul Oficial, anul CXII, nr. 273 din 24 noiembrie 1944, partea I-a, p. 7.595. În 1945 o întâlnește pe avocata Irina Cioc (Irina Burnaia), ea însăși aviatoare, care-i va deveni soție. În 1946 se naște fiul lor, Radu.Burnaia, pp. 138, 144Turturică, p. 149 Tot după 23 august 1944 regele Mihai a cumpărat de la americanii aflați în România, din bani personali, un mic avion Beechcraft C18S, care a primit înmatricularea YR-MIT la data de 20 octombrie 1946.Geoff Goodall: Beech 18 Production List – Part I: Prewar Civil Beech 18 Production and Civilianised WWII Military Production.

În noiembrie 1947, cu ocazia nunții principesei Elisabeta a Marii Britanii (mai târziu regină), deplasarea la ceremonii a familiei regale române s-a făcut cu avionul al regelui, înmatriculat YR-MIT Romanian Civil Aircraft Registers & Production, yumpu.com, accesat 2017-06-18 Marlene Eilers-Koenig, "The Marriage of King Michael and Queen Anne of Romania", European Royal History Journal. Ed. Arturo E. Beeche, vol. 11.3 (LXIII), 2008, pp. 3–10Turturică, p. 149, citând arhiva CNSAS, Fond I, Dosar nr. 236363, vol. 1, f. 135 cu plecare de pe Aeroportul Băneasa – după uzanțe, în prezența majorității miniștrilor guvernului Petru Groza). Pe durata zborului, la manșă s-au aflat, alternativ, regele Mihai și comandorul Udriski, aterizarea efectuată la Londra de tânărul rege fiind prezentată de jurnalele de știri britanice.

La o săptămână după plecarea fostului rege, survenită în 3 ianuarie 1948, Udriski i-a dus avionul Beechcraft în Elveția, având acordul noilor autorități româneArthur Stanley Gould Lee: Crown against Sickle. The story of King Michael of Rumania, Hutchinson, Londra, reprinted 1953, p. 182.. Celelalte avioane, despre care Mihai I nu avea foarte mare apreciere, fiind învechite, au rămas în țară.

Romanțându-și poate prea mult plecarea, comandorul Udriski a descris altfel plecarea sa din țară. Pe o vreme deosebit de nefavorabilă, sub pretextul că trebuie să mute avionul regelui dintr-un hangar în altul, Traian Udriski a scos avionul Beechcraft C18S pe pistă, unde îl așteptau soția și câțiva tehnicieni de zbor. Pasagerii au fost îmbarcați rapid și Udriski a decolat. El a zburat direct la München și apoi la Geneva, unde avionul a fost prezentat regelui (care locuia în Elveția). În 1950 acest avion a fost vândut (fiind reînmatriculat HB-GAA), din cauza dificultăților financiare foarte grave – la limita supraviețuirii – cu care se confrunta familia regală.

După emigrare Traian Udriski a lucrat ca pilot de linie la companii de zbor private din Orientul Apropiat (în Siria,Turturică, p.151, citând arhiva CNSAS, Fond SIE, Dosar nr. 6015, f. 17–18 apoi doi ani la TeheranBurnaia, p. 139 și apoi la BeirutBurnaia, pp. 140–141). În ultima perioadă a vieții sale a locuit în Cipru.

Decorații 20px Ordinul „Coroana României” în gradul de Cavaler (9 mai 1941)Decretul regal nr. 1.300 din 9 mai 1941 pentru acordări de decorații, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2.488. Semnul Onorific de 25 ani serviți efectiv în Armata Română (6 octombrie 1944)Decretul Regal nr. 1819 din 6 octombrie 1944 pentru conferiri de decorații, publicat în Monitorul Oficial, anul CXII, nr. 251 din 29 octombrie 1944, partea I-a, p. 6.942.

Note

Bibliografie Irina Burnaia, Commandante d'escadrille, Montricher: Les Éditions noir sur blanc, 1988, ISBN 2-88250-008-4 Mircea Ciobanu - „Convorbiri cu Regele Mihai I al României”, București: Ed. Humanitas, 2008, ISBN 978-973-50-2122-1 Sorin Turturică, Aviatoarele Romaniei – Din înaltul cerului în beciurile Securității, București: Editura Militară, 2013, ISBN 978-973-320-919-5

Categorie:Nașteri în 1906 Categorie:Nașteri pe 23 februarie Categorie:Decese cu dată necunoscută Categorie:Piloți români de aviație Categorie:Monarhiști români