Peziza badia (Christian Hendrik Persoon, 1800),C. H. Persoon: „Observationes mycologicae”, vol. 2, Editura Peter Phillipp Wolf, Leipzig 1800, p. 78 sin. Aleuria badia (Christian Hendrik Persoon ex Claude Casimir Gillet, 1879), din încrengătura Ascomycota, în familia Pezizaceae și de genul PezizaIndex Fungorum este o ciupercă comestibilă saprofită, denumită în popor urechiușă bârligată. urechiușă bârligată.Denumire RO Se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând preponderent în grupuri mici, în mod predominant pe soluri nisipoase și argiloase, de-a lungul marginea drumurilor și a spațiilor deschise similare din păduri de conifere sau de stejar în cele mixte precum, nu rar chiar și pe câmpii. Timpul apariției este din (aprilie) mai până la sfârșitul lui noiembrie.Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 668, ISBN 3-85502-0450Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 330-331, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 670-671, ISBN 3-405-12081-0

Descriere thumb|left|140px|Bres.: Aleuria badia Corpul fructifer: are un diametru de 3-8 cm și o înălțime de 2-5 cm și o grosime de 2-3 mm, este la început închis și sferic, apoi ia formă de bol, fiind de multe ori neregulat și voluminos îndoit cu marginea ondulată, câteodată crestată, tărâțos precum ușor găunos la bătrânețe. Coloritul variază pe interior de la castaniu până la maro închis, mereu cu un ton măsliniu, pe exterior fiind mai deschis cu tonuri roșiatice. Piciorul: are la bază un picioruș foarte scurt, alb-flocos și lățos. Carnea: este brun-măslinie, ceroasă, foarte fragilă, cu un miros și gust plăcut aromatic de ciuperci. Tăiată, secretă puțin lichid apos. Caracteristici microscopice: are spori elipsoidali, hialini (translucizi), granulați și reticulat ornamentați pe suprafață, deseori cu două picături de ulei, având o mărime de 17-20 x 9-12 microni. Pulberea lor este de un ocru deschis. Reacții chimice: Ascele ciupercii se decolorează cu iod albastru.

Confuzii Peziza badia poate fi confundată cu alte specii de aspect asemănător din încrengătura Ascomycota, cum ar fi: Caloscypha fulgens (fără valoare),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 552-553, ISBN 3-405-12124-8 Discina ancilis sin. Discina perlata (comestibilă), Disciotis venosa (comestibilă),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 674-675, ISBN 3-405-12081-0 Dumontinia tuberosa sin. Sclerotinia tuberosa (fără valoare),Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 650-651, ISBN 978-3-440-14530-2 Helvella acetabulum (comestibilitate limitată),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 560-561, ISBN 3-405-12124-8 Helvella leucomelaena (comestibilitate limitată),(Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 328-329, ISBN 978-3-440-13447-4 Otidea alutacea (fără valoare culinară), Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 618-619 - 2, ISBN 88-85013-37-6 Otidea bufonia (fără valoare culinară),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 548-549, ISBN 3-405-12124-8 Otidea cochleata (comestibilă),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 552-553, ISBN 3-405-12124-8 Otidea leporina (comestibilă),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 548-549, ISBN 3-405-12124-8 Otidea onotica (comestibilă),Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 180-181, ISBN 978-3-440-14530-2 Peziza arveniensis (comestibilă),Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 616-617, ISBN 88-85013-37-6 Peziza cerea (fără valoare),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 556-557, ISBN 3-405-12124-8 Peziza michelii (fără valoare),Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 630-631, ISBN 88-85013-46-5 Peziza varia (comestibilă),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 558-559, ISBN 3-405-12124-8 Peziza vesiculosa (comestibilă)Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 668-669, ISBN 3-405-12081-0 sau Sarcosphaera coronaria sin. Sarcosphaera crassa (posibil foarte otrăvitoare),Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 330-331, ISBN 978-3-440-13447-4 și Sarcosphaera eximia (destul de otrăvitoare, conține giromitrină, corp cu tonuri mai albăstruie, miros de revent la maturitate).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 626-627, ISBN 3-405-12116-7Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 674-675, ISBN 978-3-440-14530-2Index Fungorum

Specii asemănătoare

Valorificare Mai întâi trebuie menționat, că urechiușa bârligată nu poate fi mâncată crud, pentru că conține hidrazină care se dizolvă în timpul fierberii sau la uscat peste mai lung timp. De asemenea, consumat în porții mari, poate crea reacții neplăcute la persoane sensibile, pentru că buretele este cam greu de digerat.Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 224-225, ISBN 978-3-8427-0483-1

Valoarea culinară este redusă în comparație cu bureți de genul Morchella, în rest, ciupercile pot fi preparate ca zbârciogii. Mai departe sunt folosite în bucătăria asiatică.Luce Höllthaler: „Pilzdelikatessen”, Editura Wilhelm Heyne Verlag, München 1982, p. 112-113, ISBN 3-453-40334-7

Note

Bibiliografie Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4 Bruno Cetto, vol. 1-3, 5, 6 (vezi sus) H. Clémençon: „Pilze im Wandel der Jahreszeiten”, vol. 1 și 2, Editura Éditions Piantanida, Lausanne 1981 Rose Marie Dähncke și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, ISBN 3-85502-0450 Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „Pilze”, Editura Silva, Zürich 1986 Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1 Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 180-181, ISBN 978-3-440-14530-2 Gustav Lindau, Eberhard Ulbrich: „Die höheren Pilze, Basidiomycetes, mit Ausschluss der Brand- und Rostpilze”, Editura J. Springer, Berlin 1928 Meinhard Michael Moser: „Kleine Kryptogamenflora der Pilze – vol. II a.: „Höhere Phycomyceten und Ascomyceten”, Editura Gustav Fischer, Jena 1963

Legături externe

Urechiușă bârligată, film

Categorie:Peziza Categorie:Ciuperci comestibile Categorie:Ciuperci saprofite Categorie:1790 în știință