Afinitatea pentru electroni reprezintă cantitatea de energie schimbată (degajată sau consumată) de un atom izolat în stare gazoasă, care acceptă un electron pentru a forma un anion (ion negativ). X + e− → X− + energie
Utilizări Această proprietate este măsurată doar pentru atomii și moleculele în stare gazoasă, deoarece în starea de lichid și solid, nivelele de energie ar fi schimbate din cauza contactului cu alți atomi sau molecule. O listă a afinităților pentru electroni a fost folosită de Robert S. Mulliken pentru dezvoltarea unei scale de electronegativitate. Astfel, scala Mulliken pentru electronegativitate este definită în funcție de afinitatea pentru electroni și energia primară de ionizare a atomului respectiv implicat într-o legătură chimică.Robert S. Mulliken, Journal of Chemical Physics, 1934, 2, 782.Modern Physical Organic Chemistry, Eric V. Anslyn and Dennis A. Dougherty, University Science Books, 2006, ISBN 978-1-891389-31-3
Vezi și Acceptor de electron Energie de ionizare Electronegativitate Pilă Karpen
Referințe
Constantin D. Albu, Maria Brezeanu, Mică enciclopedie de chimie, Editura Enciclopedică Română, 1974, p 39 Linus Pauling, Chimie generală, Editura Științifică, București, 1972
Categorie:Fizică atomică Categorie:Proprietăți chimice