Autohipnoza este o formă, proces sau rezultat al unei hipnoze autoinduse în care, de obicei, se face uz de autosugestie.. Autohipnoza poate face o persoană să aibă mai mult randament decât în mod normal.

Utilizări Autohipnoza este utilizată pe scară largă în hipnoterapia modernă. Aceasta poate lua forma unei hipnoze efectuate prin intermediul unei rutine învățate. Hipnoza poate ajuta la gestionarea durerii, a anxietății, a depresiei, a tulburărilor de somn, a obezității, a astmului, a afecțiunilor pielii. Cei care ajung să stăpânească bine această practică, își pot îmbunătăți concentrarea, memoria, rezolvă mai ușor problemele, își atenuează durerile de cap și chiar își pot îmbunătăți controlul emoțiilor.

Pași frecvent utilizați în auto-hipnoza Auto-Hipnoza necesită patru etape distincte.

Pasul 1: Motivația. Fără o motivație adecvată, un individ va găsi că este foarte dificil să practice auto-hipnoza

Pasul 2: Relaxare: individul trebuie să fie complet relaxat și trebuie să-și rezerve timp pentru a efectua acest act. În plus, distragerile trebuie să fie eliminate cât mai complet întrucât este nevoie de atenție.

Pasul 3: Concentrare: individul trebuie să se concentreze perfect, deoarece se generează energie de fiecare dată când mintea se concentrează pe o singură imagine.

Pasul 4: Regie: Aceasta este o modalitate utilizată numai atunci când persoana vrea să lucreze cu un anumit scop. Individul trebuie să-și direcționeze concentrarea pe vizualizarea rezultatului dorit.

James Braid În limba engleză termenul de "hipnoză" a fost introdus în anul 1841 de către medicul și chirurgul scoțian James Braid. El susține că a utilizat pentru prima dată autohipnoza (după cum face referință undeva) la doi ani după descoperirea hipnotismului, pe care l-a predat mai întâi clienților săi, înainte de a-l practica pe el însuși: "primele mele experimente asupra acestui punct [adică autohipnoza] au fost întreprinse, în prezența unor prieteni, pe 1 mai 1843 și în următoarele zile. Cred că au fost primele experimente de acest fel care au fost încercate vreodată și au reușit de fiecare dată  Într-o lucrare ulterioară, Observații despre transă sau hibernarea umană (1850), Braid oferă, probabil, prima relatare despre autohipnoză a cuiva care a întreprins-o asupra lui însuși: Relatarea lui Braid despre autohipnoză

Émile Coué Émile Coué a fost una dintre cele mai influente figuri în dezvoltarea ulterioară a autohipnozeiSee Yeates, Lindsay B. (2016a), "Émile Coué and his Method (I): The Chemist of Thought and Human Action", Australian Journal of Clinical Hypnotherapy & Hypnosis, Volume 38, No.1, (Autumn 2016), pp.3-27. ; (2016b), "Émile Coué and his Method (II): Hypnotism, Suggestion, Ego-Strengthening, and Autosuggestion", Australian Journal of Clinical Hypnotherapy & Hypnosis, Volume 38, No.1, (Autumn 2016), pp.28-54. ; and (2016c), "Émile Coué and his Method (III): Every Day in Every Way", Australian Journal of Clinical Hypnotherapy & Hypnosis, Volume 38, No.1, (Autumn 2016), pp.55-79. . Metoda lui a "autosugestiei conștiente" a devenit un sistem de auto-ajutor faimos la începutul secolului al 20-lea. Deși Coué s-a distanțat de conceptul de "hipnoză", s-a referit uneori la ceea ce făcea ca fiind autohipnoză, ca și urmașii săi, cum ar fi Charles Baudouin. Hipnoterapeuții moderni îl consideră un precursor al lor.

Antrenamentul autogen Antrenamentul autogen este o tehnica de relaxare elaborată de către psihiatrul german Johannes Schultz și publicat pentru prima dată în 1932. Schultz și-a bazat abordarea pe lucrarea hipnotizatorului Oskar Vogt. Tehnica presupune o progresare pas-cu-pas, care începe cu condiționarea fiziologică, cum ar fi relaxarea musculară, controlul respirației și controlul ritmului cardiac. Apoi se continuă cu condiționarea psihică prin imagerie mentală, terapie acustică etc.

Autohipnoza și stresul Pacienților care sunt stresați și/sau le lipsește stima de sine li se pot preda tehnici de autohipnoză care pot induce relaxare și/sau pot consolida stima de sine. Mai exact, odată ce pacientul este într-o stare de autohipnoză, terapeutul poate comunica mesaje pacientului, permițând astfel apariția relaxării și a întăririi procesului.

Atunci când se predă autohipnoza, un cuvânt sau o frază se dau pacientului pentru a le repeta. Acest lucru nu va funcționa decât dacă pacienții folosesc în mod deliberat cuvântul sau fraza pentru a se hipnotiza pe ei înșiși.

În plus, deoarece stresul împiedică buna funcționare a sistemului imunitar, cercetătorii de la Ohio state University au ajuns la concluzia că autohipnoza pentru a preveni stresul poate, de asemenea, ajuta la protejarea sistemului imunitar împotriva efectelor negative ale stresului. Au dovedit acest lucru arătând că studenții care efectuează autohipnoza în timpul săptămânilor de examen stresant manifestau un sistem imunitar mai puternic în comparație cu cei care nu învățaseră această tehnică.

Anestezie la naștere Autohipnoza poate ajuta femeile în travaliu să-și atenueze durerile. Joseph DeLee, un obstetrician, a declarat la începutul secolului 20 că hipnoza a fost singurul anestezic fără risc la naștere. Tehnicile de autohipnoză includ: Anestezia cu mănușa: pretinzând că ți-a amorțit mâna și plasând-o într-o zonă a corpului dureroasă, pentru a elimina acolo senzația de durere. Distorsiunea timpului: perceperea perioadelor de timp însoțite de durere, cât mai scurte, iar a celor lipsite de durere de cât mai lungă durată. Transformarea imaginativă: imaginând durerea ca un non-pericol, ca o senzație acceptabilă (poate doar de presiune), care nu cauzează probleme.

Alte utilizări Gândirea autodirijată  care se bazează pe hipnoză poate fi folosită pentru multe alte probleme, inclusiv problemele de comportament.

Cercetare Revizuind rezultatele a trei studii anterioare în acest domeniu, John F. Kihlstrom a concluzionat: "Compararea autohipnozei cu mai tradiționala 'hetero'-hipnoză arată că acestea sunt puternic corelate." 

A se vedea, de asemenea, Condiționarea acoperită Meditația ghidată

Referințe

Categorie:Hipnoză