Calendarul Tzolk'in este bazat pe un ciclu de 13 * 20 = 260 de zile divinatorii și religioase din calendarul maya.
Acest calendar ritual de 260 de zile este comun tuturor civilizațiilor columbiene din Mezoamerica (indienii Nahuas îl numeau tonalpohualli). Originea acestui calendar este obscură. Cele mai vechi atestări datează din 650 î. Hr în nume de calendarePohl, M., et alt., 2002, « Olmec Origins of Mesoamerican Writing », Science, 6-298, p. 1984-7..
Structura Acesta este produsul unui ciclu de 13 rânduri (numere de la 1 la 13) și a unui ciclu ordonat de 20 de semne de zile (primul semn este citit Imix, urmat de Ik, ultimul este Ahau (Ajaw); lista exhaustivă este detaliată mai jos).
O zi în tzolk'in, a spus , de exemplu, 4 Ahau (dată celebră ca ziua de origine asociată cu un răsărit al lui Venus). Legea de succesiune este : succesorul lui = succesor al lui succesorul lui : 1 Imix, 2 Ik, 3 Akbal, 4 Kan... (succesorul lui 13 este 1, iar după Ahau este, de la capăt, iar Imix). 13 și 20 fiind prime între ele, procedeul permite să se succeadă toate combinațiile posibile, adică 260.
Combinația unei date din calendarul tzolk'in cu o dată din calendarul haab dă o dată care se repetă la fiecare 18 980 zile (73 tzolk'in sau 52 ha'ab, adică 52 de ani aproximativ), ceea ce face ca această perioadă, de multe ori numită Calendar Ritual sau Calendar Round (CR), să fie un fel de echivalent al unui "secol" în calendarul gregorian utilizat în prezent în foarte multe țări, în special în lumea occidentală. Datele din CR au două componente : o dată tzolk'in și o dată ha'ab, de exemplu : 4 Ahau 8 Cumku. Trebuie remarcat faptul că specialiștii (arheologi, epigrafiști) nu au găsit, printre azteci, nicio dată CR pentru că aztecii nu au scris date echivalente cu datele ha'ab Maya.
Zile și glife Iată cele 20 de semne ale zilei din calendarul tzolk'in: +Calendar Tzolk'in: numele zilelor și glifele asociateNr.Numărul de secvență a zilei din calendar.Numele zilei Numele zilei în ortografia standardizată și revizuită a Guatemalan Academia de Lenguas Mayas.Exemple de glife gravateExemple de glyphe du jour, normalement gravé sur les monuments. Exemple de glife de codexExemplu de glifă a unei zile găsit în codexurile maia (stil mai economic).Yucateq din sec. Numele zilei așa cum era utilizat în sec.XVI în Yucateque Diego de Landa);ortografie utilizată până recent.Maya clasic reconstruitNumele zilei, așa cum era pronunțat în perioada clasică (cca 200-900)când au fost făcute cele mai multe inscripții (după o reconstrucție fonologică).Fenomen associat sau sensFiecare zi este asociată sau identificată cu un fenomen natural. 01 Imix'50x50px50x50px Imix Imix (?) / Ha' (?)nufăr 02 Ik'50x50px50x50px Ik Ik'vânt 03 Ak'b'al50x50px50x50px Akbal Ak'b'al (?)negru, noapte 04 K'an50x50px50x50px Kan K'an (?)porumb 05 Chikchan50x50px50x50px Chicchan (inconnue)șarpe ceresc 06 Kimi50x50px50x50px Cimi Cham (?)moarte 07 Manik'50x50px50x50px Manik Manich' (?)cerb 08 Lamat50x50px50x50px Lamat Ek' (?)Venus 09 Muluk50x50px50x50px Muluc (inconnue)jad, apă 10 Ok50x50px50x50px Oc (inconnue)câine 11 Chuwen50x50px50x50px Chuen (inconnue)maimuță 12 Eb'50x50px50x50px Eb (inconnue)ploaie 13 B'en50x50px50x50px Ben (inconnue)porumb verde/crud 14 Ix50x50px50x50px Ix Hix (?)jaguar 15 Men50x50px50x50px Men (inconnue)uliu 16 Kib'50x50px50x50px Cib (inconnue)ceară 17 Kab'an50x50px50x50px Caban Chab' (?)pământ 18 Etz'nab'50x50px50x50px Etznab (inconnue)silex 19 Kawak50x50px50x50px Cauac (inconnue)furtună 20 Ajaw50x50px50x50px Ahau Ajawsenior Astfel, după 4 Ajaw (Ahau) ar fi 5 Imix, apoi 6 Ik, apoi 7 Akbal etc, până la 13 Muluc, apoi 1 Oc, 2 Chuen etc, până la 12 Imix, și apoi 13 Ik.
Note
Tzolkin Categorie:Civilizația Maya