Eduardo Lourenço () a fost un scriitor, filozof, eseist, profesor universitar, critic literar portughez. A primit Premiul Camões în 1996, cel mai important premiu literar pentru limba portugheză.
Biografie
A urmat studii de istorie și filozofie la Universitatea din Coimbra. A părăsit Portugalia pentru Germania și Brazilia în 1953. A predat la Universitatea din Nisa în perioada 1960-1989, apoi a devenit consilier cultural la Roma. Mare cunoscător al operei lui Fernando Pessoa și magistral explorator al saudade, melancolie în portugheză, eseist de o deplină claritate este, de asemenea, un martor european al deziluziilor portugheze. El a primit Premiul european pentru eseu Charles Veillon în 1988.
Opera Heterodoxia (1949), Sentido e Forma da Poesia Neo-Realista (1968) Pessoa Revisitado (1973) Tempo e Poesia (1974). O labirinto da saudade (1978). L'Europe introuvable: jalons pour une mythologie européenne (1978) Le Miroir imaginaire, Essai sur la peinture (1981) Nós e a Europa ou as Duas Razões (1988). Tr. http://books.google.es/Nous et l'Europe ou les Deux Raisons (1988) Pessoa, Etranger Absolu (1990) Montaigne ou la Vie écrite (1992), con Pierre Botineau y Jean-Luc Chapin Fernando, Rei da Nossa Baviera (1986). Tr.: Fernando Pessoa, roi de notre Bavière (1993) O canto do Signo. Existência e Literatura (1957-1993) (1994). Tr.: Le chant du Signe: existence et littérature (1994), sobre Literatura portuguesa. L'Europe désenchantée: pour une mythologie européenne (1994) Camões 1525-1580 (1994), con Vasco Graça Moura O esplendor do caos (1998). Tr.: La splendeur du chaos (1998) Mythologie de la saudade, Essais sur la mélancolie portugaise (2000)
Referințe
Legături externe Site-ul oficial
Categorie:Nașteri în 1923 Categorie:Nașteri pe 23 mai Categorie:Decese în 2020 Categorie:Decese pe 1 decembrie Categorie:Scriitori portughezi Categorie:Eseiști portughezi Categorie:Filozofi portughezi Categorie:Laureați ai Premiului Camões