Biserica Saint-François-Xavier este o biserică situată în place du Président-Mithouard, în arondismentul 7 din Paris. Biserica este lăcașul de cult al parohiei romano-catolice „Saint-François-Xavier-des-Missions-Étrangères”.
Biserica Construcția Lucrările au început în 1861, după planurile arhitectului Adrien Lusson, căruia i-a succedat Joseph Uchard, la moartea sa survenită în 1864. Pietrele cu granulație fină utilizate în construcție proveneau din carierele subterane de la Bagneux. Répertoire des carrières de pierre de taille exploitées en 1889, Librairie Polytechnique Baudry et Cie, 1890, , Citiți online.
Edificiul a fost terminat în 1873, cu excepția decorării interioare. Biserica a fost deschisă cultului în 1874, apoi sfințită la 23 mai 1894.
Transferul raclei sfintei Madeleine-Sophie Barat Racla conținând corpul sfintei Madeleine-Sophie Barat, fondatoare în 1800 a Société du Sacré-Cœur de Jésus (a Congregației Surorilor Preasfintei Inimi) a fost transferată în această biserică vineri, 19 iunie 2009, sărbătoarea Preasfintei Inimi a lui Isus... În acea zi a avut loc o ceremonie foarte importantă, prezidată de cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscopul Parisului, înconjurat de Monseniorul Georges Gilson, arhiepiscop emerit al Arhidiocezei de Sens-Auxerre, Monseniorul Yves Patenôtre, arhiepiscop titular de Sens-Auxerre, Monseniorul Antoine Hérouard, secretar general al Conferinței Episcopilor din Franța, Monseniorul Patrick Chauvet, preotul-paroh al Bisericii Saint-François-Xavier, de vreo patruzeci de preoți, câteva sute de călugărițe din Societatea Preasfintei Inimi a lui Isus, și de peste .. Conducerea congregației hotărâse instalarea raclei în această biserică situată alături de clădirile în care a trăit Madeleine-Sophie: sediul congregației (astăzi Musée Rodin / Muzeul Rodin) și instituția de învățământ pentru fete, astăzi Liceul Victor-Duruy.
Patrimoniu
Opere de artă Biserica posedă numeroase opere de artă, printre care:.
Cina cea de Taină, Tintoretto (1518-1594) Fecioara și Pruncul cu Sfântul Ioan Botezătorul și Sfânta Genoveva, Lubin Baugin (1610-1663) Împărtășania / Cuminecarea, Henry Lerolle (1848-1929) Cristos în giulgiu, Alfred-Charles Lenoir (1850-1920) Miracolul Sfântului Francisc-Xavier, Benedetto Gennari cel Tânăr (1633-1715)
Orgi și organiști thumb|Marea orgă Orgile au fost construite în 1878 de casa Fermis & Persil, revăzute de Cavaillé-Coll în 1890, apoi de fabricanții Ephrem și Gonzalez în 1923. Bernard Dargassies le-a restaurat, în întregime, în 1993.. Orgile restaurate au fost inaugurate la 10 aprilie 1996..
Organiștii titulari au fost:
Albert Renaud (1878-1891);
Adolphe Marty (1891-1941);
Achille Philip (1941-1946);
Gaston Litaize (1946-1991);
Denis Comtet (din 1994), Olivier Houette (până în 2013) și Éric Leroy (din 1999).
Maeștri de cor au fost:
Émile BoussagolAnnuaire des Artistes et de l'Enseignement dramatique et musical (1890-1898) ;
Monseniorul Louis-Lazare Perruchot (1898-1908)Louis Lazare Perruchot a fost numit în continuare, în 1904 Maestru de cor la Catedrala din Monaco ;
Pierre Drees (1908-1917) ;
Dieudonné Guiglaris (?1917-1957) ;
Pierre Jorre de saint Jorre (1957-1993)Pierre de saint Jorre a fost numit titular al orgii corului în 1952, înainte de a deveni Maestru de cor în 1957, la moartea lui D. Guiglaris ;
Éric Leroy (din 2001).
Arhitectură Interiorul <center>
Exteriorul
Parohia Biserica este locul de cult al parohiei „Saint-François-Xavier-des-Missions-Étrangères” din 1842. Înainte de construirea bisericii, locul său de cult era actuala capelă a Misiunilor Străine din Paris, situată la .
Lista parohilor
Treisprezece parohi s-au succedat până în 2016. :
Note explicative
Note
Legături externe
Site-ul parohiei Saint-François-Xavier Site de l'ensemble vocal de Saint-François-Xavier
Vezi și Francisc de Xavier
Francois-Xavier Categorie:Biserici cu hramul Sfântul Francisc Xavier Categorie:Fondări în 1861 Categorie:Biserici din secolul al XIX-lea Categorie:Arondismentul 7 din Paris Categorie:Biserici romano-catolice din Franța