Premiul Guillaume Apollinaire este un premiu literar francez pentru poezie acordat pentru prima dată în 1941. A fost numit în onoarea scriitorului francez Guillaume Apollinaire. Este o recunoaștere anuală a originalității și modernității unei colecții de poezii.
Membrii juriului Membrii juriului premiului Guillaume Apollinaire sunt aleși pe viață. De la ultima reînnoire (2011), membrii consiliului de administrație sunt:
Charles Dobzynski (1929–2014) – președinte Jean-Pierre Siméon (1950–) – secretar general Marc Alyn (1937–) Marie-Claire Bancquart (1932–) Linda Maria Baros (1981–) Tahar Ben Jelloun (1944–) Zéno Bianu (1950–) Georges-Emmanuel Clancier (1914–) Philippe Delaveau (1950–) Guy Goffette (1947–) Bernard Mazo (1939–2012) Jean Portante (1950–) Robert Sabatier (1923–2012)
Câștigătorii Premiul a fost acordat de 9 ori unor poeți pentru întreaga lor operă: Paul Gilson, Pierre Seghers, Marcel Béalu, Vincent Monteiro, Luc Estang, Léopold Sédar Senghor, Jean-Claude Renard, Yves Martin, și Claude Roy.
Acesta a fost atribuit de 9 ori unor colecții publicate de Éditions Seghers, de 6 ori unor colecții publicate de Flammarion și de patru ori unor colecții publicate de către Gallimard.
Anii 1940 1941: Just Calveyrach pentru Guyane, Îles de Lérins 1942: Roger Rabiniaux pentru Les Faubourgs du ciel, Profils Litt. Fr. 1943: Yves Salgues pentru Le Chant de Nathanael, Profils Litt. Fr. 1944 - 1946 : nu s-a desemnat 1947: Hervé Bazin pentru Jour, Iles de Lérins 1948: Jean L'Anselme pentru Le Tambour de ville, LEC, éd. Contemporaines, și Rouben Melik pentru Passeur d'horizon, Îles de Lérins 1949: nu s-a desemnat Anii 1950 1950: Paul Chaulot D'autres terres, Îles de Lérins 1951: Paul Gilson pentru întreaga operă 1952: Alain Bosquet pentru Langue morte, Le Sagittaire 1953: Jean Malrieu pentru Préface à l'amour, Cahiers du Sud și Armand Lanoux pentru Colporteur, Seghers 1954: André de Richaud pentru Le Droit d'asile, Seghers 1956: Robert Sabatier pentru Les Fêtes solaires, Albin Michel 1957: Jacques Baron pentru Les Quatre temps, Seghers 1957: Gilbert Trolliet pentru La Colline, Seghers| 1958: Jean Rousselot pentru L'Agrégation du temps, Seghers 1959: Luc Bérimont pentru L'Herbe à tonnerre, Seghers, și Pierre Seghers pentru întreaga operă Anii 1960 1960: Marcel Béalu și Vincent Monteiro pentru întreaga operă 1961: Jean Breton pentru Chair et soleil, La Table Ronde 1962: Jeanne Kieffer pentru Cette Sauvage lumière, Gallimard 1963: Jean Bancal pentru Le Chemin des hommes, Silvaire 1964: Jean Desmeuzes pentru Ballade en Sol majeur, Millas-Martin 1965: Robert Lorho (pseudonim: Lionel Ray) pentru Légendaire, Seghers 1966: Catherine Tolstoï pentru Ce que savait la rose, Seghers 1967: Lorand Gaspar pentru Le Quatrième état de la matière, Flammarion 1968: Luc Estang pentru întreaga operă 1969: Albert Fabre pentru La Lumière est nommée, Seghers Anii 1970 1970: Pierre Dalle Nogare pentru Corps imaginaire, Flammarion 1971: Gaston Bonheur pentru Chemin privé, Flammarion 1972: Serge Michenaud pentru Scorpion Orphée, éditions Guy Chambelland 1973: Marc Alyn pentru Infini au-delà, Flammarion 1974: Léopold Sédar Senghor pentru întreaga operă 1975: Charles Le Quintrec pentru Jeunesse de dieu, Albin Michel 1976: Bernard Noël pentru Treize cases du je, Flammarion 1977: Édouard Maunick pentru Ensoleillé vif, 1978: Jean-Claude Renard pentru întreaga operă 1979: Jean Laugier pentru Rituel pour une ode, éditions Caractères Anii 1980 1980: Vénus Khoury-Ghata pentru Les Ombres et leurs cris, Belfond 1981: Gaston Miron pentru L'Homme rapaillé, Maspéro 1982: Jean Orizet pentru Le Voyageur absent, Grasset 1983: Pierre Gabriel pentru La Seconde porte, Rougerie 1984: Pierrette Micheloud pentru Les Mots, la pierre, La Braconnière 1985: Jean-Vincent Verdonnet pentru Ce qui demeure, Rougerie 1986: Claude-Michel Cluny pentru Asymétries, La Différence 1987: Yves Broussard pentru Nourrir le feu, Sud-Poésie 1988: James Sacré pentru Une Fin d'après-midi à Marrakech, André Dimanche 1989: Philippe Delaveau pentru Eucharis, éditions Gallimard Anii 1990 1990: Jacques Gaucheron pentru Entre mon ombre et la lumière, éditions Messidor 1991: Yves Martin pentru întreaga operă 1992: François de Cornière pentru Tout cela 1993: René Depestre pentru Anthologie personnelle, Actes Sud 1994: Jean-Pierre Siméon pentru Le Sentiment du monde, Cheyne 1995: Claude Roy pentru întreaga carieră 1996: Patrice Delbourg pentru L'Ampleur du désastre, Le Cherche midi 1997: Richard Rognet pentru Lutteur sans triomphe, L'Estocade 1998: Anise Koltz pentru Le Mur du son, Éditions phi, Luxembourg 1999: Claude Mourthé pentru Dit plus bas, Le Castor astral Anii 2000 2000: Alain Jouffroy pentru C'est aujourd'hui toujours, Gallimard 2001: Alain Lance pentru Temps criblé, Obsidiane/Le Temps qu'il fait 2002: Claude Adelen pentru Soleil en mémoire, Dumerchez 2003: François Montmaneix pentru Les Rôles invisibles, Le Cherche midi 2004: Jacques Darras pentru Vous n'avez pas le vertige, Gallimard/L'Arbalète 2005: Bernard Chambaz pentru Été, Flammarion 2006: Jean-Baptiste Para pentru La Faim des ombres, Obsidiane 2007: Linda Maria Baros pentru La Maison en lames de rasoir, Cheyne 2008: Alain Borer pentru Icare & I don't, Éditions du Seuil 2009: Jacques Ancet pentru L'Identité obscure, Lettres Vives Anii 2010 2010: Jean-Marie Barnaud pentru Fragments d'un corps incertain, Cheyne 2011: Jean-Claude Pirotte pentru Cette âme perdue, Le Castor astral and Autres Séjours, Le Temps qu'il fait 2012: Valérie Rouzeau pentru Vrouz, La Table ronde 2013: Frédéric Jacques Temple pentru Phares, balises & feux brefs, suivi de Périples, Bruno Doucey 2014: Askinia Mihaylova pentru Ciel à perdre, Gallimard 2015: Liliane Wouters pentru Derniers feux sur terre, Editions Le Taillis Pré, ainsi que l'ensemble de son œuvre
Legături externe
Premiul Guillaume Apollinaire în La Lettre du libraire Premiul Guillaume Apollinaire pe Prix-litteraires.net''
Categorie:Premii literare în Franța Categorie:Fondări în 1941