Victor Braniște (),Braniște, Valeriu. Amintiri din închisoare Editura Minerva, București, 1972, p.34Intelectuali transilvăneni în lupta..., Spînu, 1989, p. 198, nota 4 a fost un ziarist românGazeta de Transilvania: punct ..., Rușeț, 2014, p. 95 din Brașov,Lupta emigrației transilvane pentru desăvârșirea..., Netea, 1968, p. 1156 cunoscut pentru activitatea desfășurată în cadrul redacției ziarului ardelean Gazeta de Transilvania și pentru implicarea în activitatea de constituire a celui de-al doilea Corp al Voluntarilor Români din Rusia.Gazeta de Transilvania: punct ..., Rușeț, 2014, p. 100 A fost frate cu publicistul Valeriu Braniște și cu Virgilia Braniște.Spînu, Margareta Susana; Vlad, Ioan; Virgilia Braniște - Simbol de bine al neamului nostru ; Cumidava; Nr.XXII-XXIV (1998-2000); p. 185; accesat 14 februarie 2017 De asemenea, a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018

Familia Tatăl, Moise Braniște,Braniște în actele oficiale, dar el își scria numele „Branisce” sub influența ortografiei lui Timotei Cipariu, spre deosebire de ceilalți frați ai lui () fiu de țăran din comuna Merghindeal, Comitatul Târnava-Mare, absolvent al Academiei de Drept din Sibiu, cel care a adaptat stenografia germană Gabelsberger pentru limba română, a fost printre altele stenograf al Dietei Transilvaniei în perioada când aceasta a fost convocată la Sibiu între anii 1863 și 1865 (Dieta de la Sibiu); a fost grefier, judecător, subpretor la Săliștea Sibiului, Tălmaciu, Sibiu, apoi pretorÎn vechea organizare administrativă a României, reprezentant al conducerii centrale într-o plasă, subordonat prefectului, având atribuții administrative și de poliție. () la Sibiu și ulterior primpretor la Miercurea Sibiului.Benghea, Nicolae. Stenografia și scrierea cursivă. Contribuția Ardealului la Stenografia Română Tipografia Victor Braniște, Brașov, 1933, pp. 24-30

Mama, Maria n. Vlad, a fost fiica preotului unit Pavel Vlad, din Șialdorf (corect Schaldorf, azi comuna Mihăileni, Sibiu) lângă Șeica Mare, de pe Valea Buii.Amintiri din închisoare, Braniște, 1972, p.24

După moartea tatălui lor Moise Braniște în 1891, familia s-a mutat la Brașov.Braniște, Valeriu; Amintiri din închisoare ,Editura Minerva, București, 1972, p.160

Studii A urmat gimnaziul săsesc evanghelic din Sibiu, pe care l-a absolvit cu bacalaureat în anul 1892, apoi a urmat Facultatea de drept din Budapesta și din Cernăuți.Braniște, Valeriu; Amintiri din închisoare, Editura Minerva, București, 1972 p.35

Viața și activitatea În perioada 1897-1899 a fost redactor la ziarul Patria.

Între 1907 și 1937 a fost redactor la Gazeta de Transilvania. În această perioadă, la 8 februarie 1909 a fost condamnat la 3 luni de închisoare și 240 coroane amendă, apoi la 6 luni închisoare în aceeași zi, pentru articole publicate în ziar.Drăghicescu, Dumitru; Marea Unire a românilor cu românii: 1918. Banatul și Transilvania; Bucovina și Basarabia. Ediție îngrijită și prefațată de Virgiliu Constantinescu-Galiceni; Editura Albatros; București; 2001; p. 59 În anul 1914 a preluat împreună cu Ioan Brote conducerea Gazetei, după trecerea lui Voicu Nițescu în România. În 1916 în perioada de timp în care Armata Română era în Brașov, s-a aflat de unul singur la conducerea acesteia. După retragerea Armatei Române din toamna anului 1916, s-a retras cu întreaga redacție și administrație a acesteia în Regat. Aici a participat la activitatea Ligii Culturale.Intelectuali transilvăneni în lupta..., Spînu, 1989, p. 200

În calitate de reprezentant al guvernului român, a plecat în 1918 spre Siberia împreună cu Voicu Nițescu, pentru a ajuta la formarea unui al doilea Corp de Voluntari dintre prizonierii de război români ai Armatei Austro-Ungare, care a fost creat la Celeabinsk. Cazacu, Ioana; The Second Corps of Romanian Volunteers in Russia ; Revista Română pentru Studii Baltice și Nordice, Vol. 2, Issue 1, 2010; p. 113; accesat la 18 mai 2017 Aici, Gazeta de Transilvania a apărut sub numele de „Gazeta Transilvaniei și a Bucovinei”,Lupta emigrației transilvane pentru desăvârșirea..., Netea, 1968, p. 1157 la tipografia cehă din Ekaterinburg (de la 13 august 1918).Rușeț, Răducu; Gazeta de Transilvania: punct de referință al presei românești din Ardeal; Acta Mvsei Porolissensis, XXVI, Istorie-Etnografie; Ed. Porolissum a Muzeului Județean; Zalău; 2014; p. 100 După mutarea redacției și a ziarului de la Ekaterinburg la Irkutsk în primul trimestru al anului 1919, unele dintre cele 6 numere care au apărut aici, au fost redactate de Victor Braniște. În vara anului 1918, diplomatul Vasile Stoica a încercat să-l aducă în Statele Unite ale Americii pentru a participa la demersurile de constituire a unor unități de voluntari pe tărâm american.Intelectuali transilvăneni în lupta..., Spînu, 1989, p. 201

A fost membru al Comitetului Național Român, luând parte la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Ultimii ani A încetat din viață la 13 decembrie 1938, la Brașov și a fost înmormântat în cimitirul bisericii ortodoxe române „Adormirea Maicii Domnului” (Brașovul Vechi) din Brașov.

Note

Referințe

Bibliografie Rușeț, Răducu; Gazeta de Transilvania: punct de referință al presei românești din Ardeal; Acta Mvsei Porolissensis, XXXVI, Istorie-Etnografie ; Ed. Porolissum a Muzeului Județean; Zalău; 2014; pp. 93-102; ISSN 1016-2014 (alternativă ) Netea, Vasile; Lupta emigrației transilvane pentru desăvârșirea unității de stat a României; Studii - Revistă de Istorie; Tom. 21/1968, Nr. 6; pp. 1145-1164. Șerban, Ioan et alii, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8 8141-90-7, p. 134 Spînu, Margareta Susana; Intelectuali transilvăneni în lupta pentru realizarea statului național unitar român. Din corespondența lui Onisifor Ghibu către dr. Pompiliu Nistor și Vasile Stoica cu Victor Braniște; Muzeul Județean Brașov, Cumidava, Nr. XIV (1989); pp. 197-212 Braniște, Valeriu; Amintiri din închisoare; Editura Minerva; București; 1972

Lectură suplimentară Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998 Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Cluj-Napoca, 1993 Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015

Legături externe Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918

Vezi și Lista delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

Categorie:Nașteri în 1874 Categorie:Decese în 1938

Categorie:Ziariști români Categorie:Nașteri pe 26 martie Categorie:Decese pe 13 decembrie Categorie:Brașoveni Categorie:Decese în Brașov