Tudor Chiriac (n. 21 martie 1949, Ciuciuleni, raionul Hîncești, RSS Moldovenească, URSS – d. 19 august 2026) a fost un profesor universitar, doctor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Republica Moldova, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. S-a stabilit la Iași din anul 1995.
A studiat la Institutul de Stat al Artelor „Gavriil Musicescu” din Chișinău, actualmente Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice: compoziție și forme muzicale – Solomon Lobel, armonie și orchestrație – Leonid Gurov, polifonie, contrapunct – Margarita Belîh. A făcut stagii în materie de compoziție și orchestrație sub îndrumarea profesorului Iuri Alexandrovici Fortunatov de la Conservatorul „P. I. Ceaikovski” din Moscova.
A fost profesor de Teoria muzicii, Solfegiu, Armonie, Analiza creațiilor muzicale la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, Chișinău (1975-1979), membru al Colegiului Ministerului Culturii din Republica Moldova pentru achiziționarea valorilor de artă (1979-1981), Vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Republica Moldova (1993), Director artistic al Filarmonicii Naționale din Chișinău (1993-1994).
A urmat studiile doctorale în domeniul compoziției la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj între anii 2001-2005.
Creația lui Tudor Chiriac stă sub semnul principiului integritate în diversitate. Sfera genurilor muzicale abordate de compozitor – diversă – este guvernată de concepția muzicii cu entitate integră: de filiație ancestrală românească. Sintagma aparține lui Tudor ChiriacMuzica românească de filiație ancestrală. Principii fundamentale de compoziție și analiză integrală a muzicii. Editura Artes, Iași – 2006. și reprezintă acel perimetru al muzicii universale în care creația sa se înscrie cu exactitate și onestitate. Pe această direcție, prioritară pentru compozitor, se află muzica de factură academică și genul superior românesc, despre care scria și Constantin Brăiloiu.
Repere esențiale Ca fenomen artistic de factură cultă-academică, creația lui Tudor Chiriac este conformă cu principiile fundamentale ale procesualității muzicii ca artă temporală, cu legile capitale de devenire ce alcătuiesc filosofia formei, cu principiul de definire a genului muzical, în funcție de etosul și conținutul muzicii.
„Aceste principii reprezintă gândirea muzicală superioară, ce generează o muzică sănătoasă cu o dramaturgie închegată, solidă. Fără ele o scoală națională de compoziție nu poate fi calificată ca atare” - consemnează titularul paginii.
Cronologic, formarea și activitatea compozitorului coincid cu perioada modernismului secolelor XX-XXI; modernitate, ancestralitate și identitate sunt componentele definitorii ale creației sale. În legătură cu modernismul acestor secole însă, Tudor Chiriac menționează: „Spiritul modern al unei lucrări muzicale nu constă în numărul de clustere și disonanțe, ci în faptul dacă ridică vreun semn de întrebare în fața contemporanilor ei.”
Despre creație miniatura Pentru compozitorul Tudor Chiriac, arta sunetelor reprezintă o formă de comunicare a unor sensuri existențiale majore, și nu doar un prilej de a discuta despre „neologismele” și ordinea ei interioară. Instituind disciplina de Semantica muzicii la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Tudor Chiriac scrie studiul Semantica muzicii – principii fundamentale, din care transpare motivația profund științifică, ce a determinat autorul să anunțe codurile semantice ale unor lucrări care îi aparțin. Aceste coduri – convenții semantice – sunt aidoma unor mici programe de sală, ce facilitează accesul la stratul ideatic al muzicii sale. Este un caz fără precedent în istoria muzicii universale, când un compozitor lasă mărturii despre intențiile și concepțiile lui creatoare, teoretizându-și principial gestul temerar, chiar neobișnuit. Când Ion Gagim a spus: „Apartestătătorul compozitorul Tudor Chiriac”, a făcut și această precizare de principiu.
Cele mai reprezentative creații Închinări – ciclu de coruri. Partitură în manuscris. Înregistrare radio – 1974 Cvartetul de coarde nr. 1, tipărit la Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1983. Înregistrare radio – 1975 Sinfonia concertata – pentru vioară și orchestră simfonică mare. Partitură în manuscris. Premiera – 20 noiembrie 1976, dirijor Alfred Gherșfeld, solist Efim Pastuh. Interpretată la Odessa, Moscova, Yalta Pe-un picior de plaiV. Pogolsha: Simfonicheskaya syuita Pyad zemli T. Kiriyaka, Muzїkal'noye tvorchestvo Moldavii, ed. G. K. Komarova (Kishinev, 1988), p. 45 – poem simfonic pentru orchestră simfonică mare. Premiera – 16 mai 1979, în cadrul Congresului al V-a al Uniunii Compozitorilor din Moldova. Tipărit la Editura Hiperion, Chișinău, 1983. Interpretat la Moscova, Tașchent, Petersburg. Înregistrare radio – 1980 Luci, soare, luci! – cantată pentru cor de copii și orchestră simfonică mică. Versuri: Grigore Vieru. Premiera – 26 decembrie 1978, în cadrul trecerii în revistă a creației tinerilor compozitori, ediția a III-a, dirijor Timofei Gurtovoi. Înregistrare radio, dirijor Anatol Caftanat. Partitură în manuscris. Reducția pentru cor de copii și pian, tipărită la Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1980, în antologia Să crești mare. Interpretată la Chișinău și Gorki. Înregistrare discografică de discuri Melodia din Moscova, dirijor Alexandru Samoilă – 1978 Divertimento solenne – pentru orchestră simfonică mare și cor, scris cu ocazia inaugurării Teatrului de operă și balet din Chișinău. Versuri: Grigore Vieru. Premiera – aprilie, 1980. Dirijor Alexandru Samoilă. Partitură în manuscris. Înregistrare radio – 1981 Baladă – pentru ansamblu de violonceliști și pian. Premiera – 21 decembrie 1982. Tipărit la Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1984, în antologia Pe aripi de melodii. Înregistrare radio – 1981 Legenda CiocârlieiViolina Galaicu, "Dimensiunea etnică la creatorul de muzică contemporan: trei partituri de Tudor Chiriac", în volumul Dimensiunea etnică a creației muzicale (în lumina tradiției românești), Ed. ARC, Chișinău, 1998. – simfonie concertantă pentru narator și orchestră simfonică mare. Partitură în manuscris. Interpretată și Cuibâșev – 1985 La moartea lui Ștefan Vodă – variațiuni corale pe tema unui compozitor anonim. Partitură în manuscris. Înregistrare radio – 1987 Doinatoriu Opus Sacrum DacicumM. Cengher: Modele folclorice în creația lui Tudor Chiriac, Muzica, new ser.,iii/2 (1992), p. 27-39 – pentru solist/oficiant, cor, orgă, nai și vibrafon. Versuri: Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Mihai Eminescu. Partitură în manuscris. Înregistrare radio – 1989 Litanie de priveghi – pentru contralto, cor, nai și vibrafon. Versuri: Grigore Vieru Din cântecele copilăriei mele – ciclu vocal pentru discant și orchestră. Versuri: Grigore Vieru Fantezia rustică – pentru vioară și pian Dacofonia nr. 1 – pentru nai, țambal, taragot, vioară și orchestră simfonică mare. Partitură editată cu titlu de manuscris. Înregistrare radio – 1998 Jocuri pentru orchestră – Partitură editată cu titlu de manuscris. Înregistrare discografică Studioul ADM, Chișinău – 2000 Tananica – piesă pentru orchestră Polca basarabeană – piesă pentru orchestră Dacofonia nr. 2 – pentru narator și orchestră simfonică mare La porțile Sarmisegetuzei – poem pentru orchestră simfonică mare și cor mixt Ecouri carpatine – concert pentru trompetă, vioară complementară și orchestră (pe motive în caracter popular). Partitura editată cu titlu de manuscris – 2008 De la Tiras pân’ la Tissa – cantată-concert pentru cor mixt, soprană și grup de cordofone Prin Voloseni – fantezie rustică pentru orchestră simfonică mică Prin Voloseni – variantă pentru orchestră de cameră Carmina Daciae – basm muzical pentru, narator, soliști, cor de copii și orchestră simfonică mică. Versuri: Grigore Vieru, proze scurte: Spiridon Vangheli, alte versuri, alte proze scurte și comentariul semantic: Tudor Chiriac Codreneasca – piesă de jazz pentru pian și percuție Chișinău-Paris – vals pentru orchestră simfonică mare Voiniceasca de la Regidava – poem pentru orchestră simfonică mare Voi, Carpați!. Imnul anului 2018, pentru cor mixt, orgă de biserică și orchestră simfonică mare completată. Partitură și înregistrare radio - 2018. Ritual de vindecare – pentru ansamblu de cântece și dansuri Muzică de film Coloana sonoră pentru spectacole de teatru dramatic Muzică pentru filme cu desene animate Aranjamente corale Cântece
Lucrări cu valoare deosebită MiorițaMacmillan Publishers Limited 2001, The New Grove Dictionary of Music and Musicians second edition, edited by STANLEY SADIE / executive editor JOHN TYRRELL, published in twenty-nine volumes in the year 2001, volume 5, p. 698 – poem pentru voce, orgă, clopote și bandă magnetică, selectat la Tribuna Internațională a Compozitorilor din cadrul UNESCO printre cele 10 lucrări cele mai bune ale lumii în anul 1986. Cu acest prilej, Asociația France-URSS a organizat la Paris o seară de creație din lucrările compozitorului (17 decembrie 1987). În 1987 a fost difuzat în Australia, Brazilia, Bulgaria, Islanda, Japonia, Norvegia, Olanda, Germania, Spania, Franța și la bienala de la Zagreb.
Studii științifice Muzica românească de filiație ancestrală. Principii fundamentale de compoziție și analiză integrală a muzicii (Editura Artes, Iași, 2006) Teoria instrumentelor și orchestrație Semantica muzicii. Principii fundamentale (Editura Artes, Iași, 2014) Domenii de competență alt=|miniatura
Muzica de filiație ancestrală românească Teoria instrumentelor și orchestrație Compoziție Analiza integrală a muzicii Armonie Aranjamente muzicale Teoria conținutului muzical
Premii, distincții Premiul Ministerului Învățământului din Republica Moldova, pentru Cvartetul de coarde nr. 1 – 1976 Premiul Tineretului „Boris Glavan” din Republica Moldova, pentru poemul Pe-un picior de plai – 1979 Premiul de Stat al Republicii Moldova, pentru poemul Miorița – 1988 Maestru al Artelor din Republica Moldova, pentru contribuție deosebită în promovarea muzicii naționale – 1994 Medalia de aur Euroinvent, pentru cantata-concert De la Tiras pân’ la Tissa – 2013 Medalia de aur Euroinvent, pentru basmul muzical Carmina Daciae – 2017 Diploma de excelență Euroinvent, pentru Voiniceasca de la Regidava - 2018.
Din codurile semantice thumb|right|Compozitorul Tudor Chiriac
Dacofonia nr. 1. Fiind concepută inițial pentru coloana sonoră a spectacolului Cântec de leagăn pentru bunici de Dumitru Matcovschi, muzica Dacofoniei nr. 1 pune problema concepției despre viață, moarte și veșnicie la români.
*dacofonie, gen muzical superior aparținând muzicii academice de filiație ancestrală românească, echivalent cu simfonia consacrată, cu care se aseamănă prin calitatea proceselor transformaționale inerente și valoarea gândirii muzicale ce îl generează – gen superior netributar vreunor specii muzicale anume dar pe care le poate include. Dacofonia reprezintă, de fapt, întruchiparea ideii de sunet muzical sui-generis al acestui etos și pământ central european (din prefața la partitură). Dacofonia nr. 2 are la bază celebra temă populară – Ciocârlia. În Dacofonie, Ciocârlia se dorește a fi simbolul artistului; de aici și concepția ei muzicală, ce poate fi formulată muzicologic drept expresia autodefinirii artistului ca personalitate creatoare. Fantezia rustică Prin Voloseni a fost începută(/concepută) la vârsta de 17 ani. Cu spontaneitatea acelei vârste, ea întruchipează o galopadă printr-o vale numită Voloseni. În genul amintirilor lui Creangă, Tudor Chiriac scrie: „Tema secundară o expun cornii, ca niște buciume, și este purtătoare de un panteism nedisimulat, în care cred că ar încăpea toate văile României, inclusiv – la Voloseni – cea mai frumoasă vale, unde am copilărit și eu, simțindu-mă fericit, liber în fața lui Dumnezeu.”