Orașe și aniAdriana Luscalov, „Pe platourile «Mosfilmului». Însemnări de călătorie din U.R.S.S.”, în ziarul Munca, București, anul XXVIII, nr. 7806, 21 decembrie 1972, p. 6.C. Cl. [Călin Căliman], „După Festivalul de la Moscova: Palmaresul, așa cum este...”, în revista Contemporanul, anul XXVII, nr. 31 (1394), vineri 27 iulie 1973, p. 5.*** [Mircea Alexandrescu], „Cronica istoriei: Orașe și ani”, în revista Cinema, anul XII, nr. 10 (142), octombrie 1974, p. 22. (în ) este un film sovietic din 1973, regizat de Aleksandr Zarhi. Н.М. Чемоданова [N.M. Cemodanova], Т.В. Сергеева [T.V. Sergheeva], Советские художественные фильмы. Аннотированный каталог: 1972–1973, Издательство Всероссийской газеты «Нива России», Moscova, 1996, pp. 155–156. El a ecranizat romanul omonim al lui Konstantin Fedin, C. Cl. [Călin Căliman], „La Moscova: A început festivalul”, reportaj din 12 iulie 1973 de la Moscova, publicat în revista Contemporanul, anul XXVII, nr. 29 (1392), vineri 13 iulie 1973, p. 5.Ioana Creangă, „Moscova: Al 8-lea Festival internațional al filmului. Vedetele și copiii lor”, reportaj din 17 iulie 1973 de la Moscova, publicat în revista România literară, anul VI, nr. 29, 19 iulie 1973, p. 32. Jurnalista română numește acest film sovietic Ani, orașe. apărut în 1924, fiind cea de-a doua ecranizare a cărții.Articol publicat de M. Semionov (М. Семенов) în revista sovietică Советский экран [„Sovetskii ekran”], nr. 17, 1973. Alan Goble (ed.), The Complete Index to Literary Sources in Film, Bowker-Saur, Windsor Court, East Grinstead House, West Sussex, 1999, p. 153. O primă ecranizare a fost realizată în 1930, la șase ani de la apariția cărții.

Filmul, a cărui acțiune are loc în Germania și în Rusia, prezintă încercările prin care trece tânărul scriitor rus Andrei Starțov (interpretat de actorul Igor Starîghin) în timpul Primului Război Mondial, al Revoluției Ruse și al Războiului Civil Rus și eforturile sale pentru a-și găsi locul în noua societate sovietică instaurată în Rusia. Personajul principal al filmului, Andrei Starțov, este un tânăr intelectual umanist, tulburat de propriile sale trăiri contradictorii, A.M. Prohorov (red. coord.), Большая советская энциклопедия, ed. a III-a, vol. 27, Sovetskaia ențiklopedia, Ульяновск — Франкфорт, 1977. 624 p., илл.; 32 л. care-și caută sensul vieții într-o lume zdruncinată de război și aflată în plin proces de schimbare.Magda Mihăilescu, „«Orașe și ani»”, în Almanah Flacăra '75, 1975, p. 34.

Filmările au avut loc în Uniunea Sovietică și Republica Democrată Germană și au fost realizate în coproducție de studiourile cinematografice Mosfilm (URSS) și DEFA Berlin (RDG), cu participarea unei distribuții internaționale sovieto-est-germane. Rolurile principale sunt interpretate de Igor Starîghin (Andrei Starțov), Barbara Brylska (Marie Urbach), Irina Pecernikova (Rita Starțova), Winfried Glatzeder (Kurt Wann) și Friedrich Wilhelm Junge (margraful von zur Mühlen-Schönau).

Rezumat

Tânărul scriitor rus Andrei Starțov vine la studii în Germania în perioada premergătoare Primului Război Mondial, la fel ca mulți intelectuali ruși din vremea Rusiei țariste, cu scopul de a-și îmbunătăți cunoștințele de limba germană. Se împrietenește acolo cu pictorul german Kurt Wann, un tip energic și activ ce împărtășea aceleași valori cu el. În aceeași perioadă o cunoaște pe nemțoaica Marie Urbach, o fată rebelă provenită dintr-o familie înstărită, căreia îi predă lecții de limba rusă. Primul Război Mondial întrerupe această viață tihnită și plină de iluzii romantice și-i dezvăluie studentului rus o lume dominată de militarism și agresivitate. Vrând să se elibereze de constrângerile traiului burghez și sub influența propagandei naționaliste, Wann se înrolează voluntar în Armata Germană, iar prietenia celor doi tineri se destramă.

Izbucnirea Războiului îl împiedică pe Starțov să se întoarcă în patria sa, iar autoritățile germane îl rețin ca prizonier civil în orașul saxon Bischoffsberg de la granița cu Boemia. În același timp, Marie Urbach, care se înrolase ca asistentă medicală la un spital militar, se îndrăgostește de profesorul ei de limba rusă și rupe logodna cu margraful von zur Mühlen-Schönau. Singurătatea și condiția de prizonier îl afectează pe Starțov, care, în ciuda dragostei, se simte tot mai străin într-o țară ostilă. Încearcă să treacă fraudulos linia frontului, dar este prins chiar de margraful von zur Mühlen-Schönau, care îi cruță viața și îi eliberează un document de intrare în oraș.

Aflând despre izbucnirea Revoluției în Rusia și încheierea păcii, Starțov decide să se întoarcă în patria sa și ajunge în micul oraș Semidol din Siberia, unde devine redactorul unui ziar regional și visează să pună în scenă un spectacol grandios pentru mii de spectatori la Petrograd. El cunoaște acolo o femeie pe nume Rita, cu care are o scurtă relație amoroasă. Între timp, militarii contrarevoluționari se apropie tot mai mult, iar prizonierii de război germani, printre care se află și Kurt Wann, se alătură revoluționarilor bolșevici pentru a apăra orașul.

În toamna anului 1919 Andrei Starțov sosește în orașul Petrograd, fiind mobilizat în armată. Odată ajuns la unitatea militară, află că nu va fi trimis pe front așa cum își dorea, ci este repartizat într-un post de funcționar la statul major al unității. I se alătură curând Rita, care rămăsese însărcinată. Margraful von zur Mühlen-Schönau, care fusese luat prizonier în Rusia, evadase dintr-un lagăr și era urmărit pentru săvârșirea unor crime de război împotriva bolșevicilor, îl contactează într-o zi pe Starțov și îi cere ajutorul pentru a se putea întoarce în Germania. Starțov apelează la vechiul său prieten, Kurt, și obține acte de repatriere pentru margraf.

Timpul trece, iar evenimentele se precipită. Margraful ajunge în Germania și duce Mariei Urbach o scrisoare pe care Starțov i-o încredințase mai demult. Marie Urbach hotărăște să meargă în Rusia pentru a-și regăsi iubitul și, ca urmare a faptului că granițele erau închise, se căsătorește cu prizonierul rus Feodor Lependin. După multe încercări, ea reușește să-i dea de urmă, dar află că Starțov se căsătorise anterior cu Rita. În același timp, Kurt Wann se întoarce în Germania, participă la Revoluția Germană și moare împușcat de un detașament aflat sub comanda margrafului von zur Mühlen-Schönau. Filmul se încheie pe fundalul unui spectacol artistic de mare amploare, organizat de Starțov la Petrograd pentru sărbătorirea victoriei Revoluției, cu citirea a două scrisori adresate personajului principal: una scrisă de Kurt înainte de a fi împușcat și alta de Rita, care-i comunică hotărârea sa de a-l părăsi pentru a-l lăsa să-și reia relația cu Marie Urbach.

Distribuție

Igor Starîghin — Andrei Starțov, poet și scriitor rus, student într-un oraș german Barbara Brylska — Marie Urbach, fiica unui moșier saxon, iubita nemțoaică a lui Andrei Irina Pecernikova — Rita Starțova, secretara comitetului executiv de partid din Semidol, soția lui Andrei Fedor Razzakov [Федор Раззаков], Роковые женщины советского кино, 2018. Winfried Glatzeder — Kurt Wann, pictor german, prietenul lui Starțov Friedrich Wilhelm Junge — margraful von zur Mühlen-Schönau, locotenent în Armata Germană, protectorul artistic al lui Wann Helga Göring — doamna Müller, proprietara pensiunii în care locuiesc Starțov și Wann Nikolai Grinko — Feodor Lependin, soldat rus invalid originar din Semidol, prizonier într-un lagăr din Germania Leonid Kulaghin — Platonov, filozof rus expatriat în Germania, prieten comun al lui Starțov și Wann Serghei Маrtinson — dl Percy, clovn muzical belgian Gheorghi Burkov — paznicul din Semidol Vladimir Balon Erwin Knausmüller — subofițer german aflat sub comanda margrafului Feliksas Einas — subofițerul german care-i servește margrafului ca translator de limba rusă Vilnis Beķeris — ofițer german (menționat V. Bekkeris) Mihail Eremeev — Semion Golosov, președintele comitetului executiv de partid din Semidol Gerd Michael Henneberg — guvernatorul militar al regiunii germane de graniță Nikolai Gorlov — membru al Comitetului Revoluționar Vladimir Kacean — membru al Comitetului Revoluționar Anatoli Cebotarev — membru al Comitetului Revoluționar Klaus Grau Vladimir Nosik — Albert, fiul doamnei Müller, prieten al lui Starțov Viktor Iakovlev — membru al Comitetului Revoluționar Andrei Domarev — meșterul Meyer, maistru german pacifist Pauli Rinne — Pokisen, membru al Comitetului Revoluționar Elena Bolskaia — dama (nemenționată) Vitali Leonov — membru al Comitetului Revoluționar (nemenționat) Evgheni Markov — căpitanul german Dietrich, cazat în pensiunea doamnei Müller (nemenționat)

Producție Scenariu