miniatura|Racheta balistică intercontinentală supergrea RS-28 Sarmat miniatura|RT-2PM2 Topol-M este una dintre cele mai recente rachete balistice intercontinentale lansate de Rusia. Federația Rusă deține cel mai mare arsenal de arme nucleare din lume, cu 5.420 de focoase nucleare, dintre care 1.794 sunt desfășurate. Și-a moștenit armele și obligațiile asumate prin tratate de la Uniunea Sovietică. De asemenea, a moștenit programele sovietice extinse de arme biologice și chimice și se suspectează că le-a continuat. Rusia este una dintre cele cinci state deținătoare de arme nucleare recunoscute în temeiul Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare și una dintre cele cinci țări care dețin o triadă nucleară.
Conform datelor din 2025, triada de arme nucleare strategice a Rusiei, cu aproximativ 2.832 de arme, cuprinde 1.254 focoase de pe cele 333 de rachete balistice intercontinentale ale Forțelor sale Strategice de Rachete, 992 focoase de pe cele 192 de rachete balistice lansate de pe submarine RSM-56 Bulava și R-29RMU Sineva/Lajner ale Marinei sale, de pe douăsprezece submarine din clasa Delfin și Borei, și 586 rachete de croazieră sau bombe, pentru lansare cu ajutorul celor 67 de bombardiere strategice Tupolev Tu-160 și Tu-95 ale Aviației cu Acțiune Lungă. Rusia deține, de asemenea, cel mai mare arsenal de arme nucleare tactice din lume, aproximativ 1.500, care pot fi lansate pe uscat, pe mare, și din aer. Forțele Spațiale Ruse supraveghează avertizarea timpurie și apărarea împotriva rachetelor balistice, operând radare precum Voronej și Don-2N, sateliții Oko și EKS și sistemele antirachete A-135, S-400 și S-300, toate acestea putând fi echipate cu focoase nucleare.
De la invazia Ucrainei din 2022, Rusia a proferit frecvent amenințări caracterizate drept șantaj nuclear. Din 2023, Rusia a furnizat Belarusului sisteme de arme nucleare tactice. Ucraina a distrus mai multe bombardiere strategice rusești cu capacitate nucleară într-un atac amplu cu drone în 2025. Din 2024, politica rusă a permis în general utilizarea armelor nucleare în primă instanță, cu ambiguitate strategică privind pragurile, ca răspuns la atacurile asupra Rusiei cu arme de distrugere în masă sau la atacuri convenționale care îi amenință grav suveranitatea, integritatea teritorială, forțele nucleare sau la atacuri aeriene și cu rachete de amploare.
Uniunea Sovietică a efectuat 715 teste nucleare, de la primul său test din 1949 până în 1990. Acestea au inclus primul său test termonuclear din 1955 și Bomba Țarului din 1961 (50 de megatone). Rusia a semnat și ratificat Tratatul de interzicere completă a testelor nucleare în 1996, dar a retras ratificarea în 2023. Complexul nuclear al Rusiei, administrat de Rosatom, a moștenit cele mai mari stocuri din lume de plutoniu de calitate militară și uraniu puternic îmbogățit, echivalente teoretic cu peste 40.000 de arme. Combinatul Electrochimic Ural rămâne cel mai mare sit de îmbogățire a uraniului din lume, iar Mayak al doilea cel mai mare sit de reprocesare din lume.
Rusia a moștenit programele sovietice de arme biologice și chimice, fiecare dintre ele fiind cele mai mari din lume, iar serviciile de informații americane evaluează dacă Rusia menține programe ofensive de război biologic și chimic. În 1997, Rusia a declarat un arsenal de 39.967 de tone de arme chimice, declarate oficial distruse în 2017. Rusia a fost acuzată că a folosit agentul neurotoxic Novichok în otrăvirea lui Serghei și Iulia Skripal din 2018 și în otrăvirea lui Alexei Navalnîi din 2020. Forțele ruse au recunoscut utilizarea gazului CS în timpul războiului ruso-ucrainean, încălcând Convenția privind armele chimice.
Note
Vezi și
Invazia rusă a Ucrainei din 2022 Industria de apărare a Rusiei Proiectul sovietic al bombei atomice Doctrina militară a Rusiei
Categorie:Arme de distrugere în masă Categorie:Arme ale Rusiei