Prima sondă cu foraj mecanic din România este un monument ridicat la 1 mai 1977 la Poieni (Târgu Ocna) în cinstea petroliștilor la a XXV-a aniversare a Întreprinderii de Foraj Târgu Ocna și pentru a comemora prima forare mecanică percutantă cu prăjini de lemn (1861 sau 1863) din România, ce a avut loc în același amplasament, în fostul sat Mosoare.
Mosoare a fost recunoscut pentru resursele de petrol încă din secolul al XVII-lea, însă a început să fie exploatat sistematic la mijlocul secolului al XIX-lea. La începutul acelui secol, petrolul era extras prin săparea manuală a unor puțuri în zonele Mosoare și Păcuri. În 1861 francezul Olivier de Lalande, în fapt agent al lui Napoleon al III-lea al Franței în Principatul Moldovei și colaborator al revoluționarului maghiar György Klapka, trimis ca organizator al unui depozit de arme și emisar al emigrației maghiare ce avea ca scop atacarea Imperiului Habsburgic din Moldova, a căutat să-și asocieze activității sale politice operațiuni de prospectare a zăcămintelor de petrol, în calitate de inginer de mine.
Astfel, Lalande a cerut oficial din partea lui Alexandru Ioan Cuza autorizarea exploatării printr-o concesiune pe 20 de ani a petrolului din zonă, ce s-a concretizat prin săparea unor serii de puțuri. Cu toate acestea, randamentul zăcământului a fost scăzut, iar exploatarea a fost cedată altor firme și persoane. Simultan, o altă firmă cu capital francez a început forajul unor sonde, în sistemul percutant canadian cu prăjini de lemn în anii 1861–1863, însă fără a avea o producție satisfăcătoare. Sondele realizate au fost primele care au utilizat forajul mecanic din România și se clasează ca fiind și printre primele din lume, după cele din Confederația Germană, Imperiul Rus, Canada, SUA, Galiția (Imperiul Austriac) și Alsacia (Al Doilea Imperiu Francez). Pe de altă parte, contribuția inițială a lui Lalande în Mosoare s-a remarcat ca fiind prima intrare a capitalului străin în România modernă.
Macheta miniatura|stanga|Fostul sediu al Întreprinderii de Foraj Târgu Ocna Macheta a fost inaugurată la 1 mai 1977 în cinstea petroliștilor la a 25-a aniversare a Întreprinderii de Foraj Târgu Ocna,Istoria ..., Stoica, 2003, p. 150 pe amplasamentul vechii sonde. Pe placa comemorativă stă scris: „PRIMA SONDĂ DIN ROMÂNIA SĂPATĂ PRIN FORAJ MECANIC ÎN ANUL 1861 = RIDICATĂ LA 1 MAI 1977 ÎN CINSTEA PETROLIȘTILOR LA A-25-A ANIVERSARE A ÎNTRP. DE FORAJ TG. OCNA =”
Aceasta se află amplasată la intrarea în localitatea Poieni dinspre orașul Târgu Ocna (în componența căruia se află), pe partea dreaptă a DN12A și pe malul râului Trotuș.
Premise geologice miniatura|Structura geologică a zonei Poieni (Mosoare și Păcuri), după geologul Câmpul de extracție Mosoare s-a aflat în zona flișului paleogen al Moldovei, alături de Lucăcești, Moinești, Solonț, Tisa-Comănești, Dofteana și Hârja. Arbeiten ..., Alimăneștianu, 1904, p. 18 Mosoare, alături de Păcuri-Poieni, sunt structuri anticlinale de straturi petrolifere de Târgu Ocna care dispar rapid sub stratul gros al oligocenului mediu și superior. Arbeiten ..., Alimăneștianu, 1904, p. 57 Astfel, schela Mosoare și Păcuri-Poieni aparține eocenului superior, sub un strat puternic de oligocen mediu și superior.Exploatarea ..., Tănăsescu, 1907, p. 12 Potrivit unei alte surse, zăcământul de petrol aparține oligocenului inferior, alături de zăcământul din schela Dofteana-Păcurița. Lazăr Edeleanu, Tanasescu I., Studiul Petrolului Romîn. Partea I: proprietățile fisice și technice / Étude du Pétrole Roumain, I-re partie: propriétés physiques et techniques, Bucarest, 1903, p. 56 miniatura|Secțiune în structură de șisturi ardezice la fosta mină de ozocherită de pe culmea Cândea de pe Valea Slănicului (cartierul Gura Slănicului în Târgu Ocna) În țară, zăcămintele de petrol situate în special în gresia de Kliwa a oligocenului superior (Lucăcești și Mosoare în județul Bacău și Cosmina și Breaza în județul Prahova), reprezintă puținele zăcăminte de petrol în gresii eocenice. Potrivit lui Gheorghe Macovei „sunt zăcămintele de petrol ce se pot numi primare, în înțelesul larg al cuvântului”. În România, cea mai mare a zăcămintelor principale de petrol sunt dispuse în zone terțiare.I. Simionescu, Tratat de Geologie, cu exemple luate în deosebi din România, Editura «Cartea Românească», București, 1927, p. 387 În straturile eocenului superior a fost găsită o gresie cu granulație mică, micacee și friabilă, cenușiu-deschisă sau albicioasă, scoasă în evidență de puțurile de petrol de la Lucăcești, Moinești și Mosoare. La expunerea acțiunilor mediului rezultă un nisip micaceu, la fel precum în cazul gresiei de Uz. Sava Athanasiu, Esquisse géologique des régions pétrolifères des Carpates du District de Bacau: Congrès International du Pétrole. Troisième Session, IV, Inst. d’Arts Graphiques „Carol Göbl”, Bucarest, 1907, p. 168
La nivelul anului 1904, marginea flișului de la est nu era suficient definită și cunoscută. Doar în nordul Salinei Târgu Ocna, în aproprierea dislocației care separă flișul de formațiunea de sare de vârstă miocenă, s-au găsit straturi de șisturi bituminoase într-un sinclinal oligocenic. Arbeiten ..., Alimăneștianu, 1904, p. 58
În zona Mosoare râul Trotuș a format valea prin secționarea zonei flișului cu anticlinal.Buletinul Societății Regale Române de Geografie, Atelierele Grafice Socec & Company, Bucharest, 1916, p. 709 Cu ocazia săpării tunelului Mosoare pentru linia de cale ferată s-a găsit chihlimbar asociat cu ozocherită, formațiune ce aparține șisturilor de Târgu Ocna din oligocenul inferior și probabil eocen. Mihail Pizanty (editor), Monitorul petrolului român / Moniteur des intérets pétrolières roumaines, București, 1904, pp. 337–338 Descoperirea ozocheritei (sau Cerei Moldovei Henri-H. Crémer, Etudes sur la richesse minérale de la Roumanie, 2-me édition, 1890, p. 17) în zona orașului (Valea Slănicului, la 15 km distanță), în 1833, este asociată doctorului Mayer din Iași.I. Simionescu (profesor la Universitatea din București), „Petrolul”, în Cunoștințe folositoare, știința pentru toți, seria A, nr. 49, Editura „Cartea Românească”, București, 1942, p. 3 Aceasta se găsea într-un strat de argilă și șist, fiind exploatată prima dată de numitul Engels.
Tunelul se află amplasat la poalele unui perete de stâncă cu o înălțime de până la 80 metri, la est de râul Trotuș. Potrivit geologului , stânca, cu un sinclinal de aproximativ 200 metri lățime (denumit sinclinalul de Poieni Die Gegend ..., Teisseyre, 1898, p. 688), aparține sistemului de ardezie menilită (în ). Cele două anticlinale adiacente sinclinalului de la tunel, unde atât cel estic de la Mosoare, cât și cel vestic de la Păcuri, aparțin straturilor de Târgu Ocna și sunt caracterizate de prezența petrolului. Die Gegend ..., Teisseyre, 1898, p. 687
Anticlinalul Mosoarei acoperă o porțiune cu o lățime mare și scurtă în lungime, semicirculară și de alunecare, din malul abrupt estic al Trotușului, între vârful Muncelu la est și tunel. Componentele stratigrafice ale anticlinalului sunt asemănătoare celor ale anticlinalului de Păcuri. Die Gegend ..., Teisseyre, 1898, p. 691 Zona Păcuri cu valea Ocii este un defileu montan orientat est-vest, cu o vale ce pornește din bazinul hidrografic al pârâului Vâlcica și se varsă în râul Trotuș. Valea este despărțită printr-o șa îngustă de deal și de pârâul Cărbunarului. În zonă există o alternanță între straturi de șisturi, marne și gresii micacee cu eflorescență de sare paleogenă. Mai există o gresie densă, friabilă și gălbuie, bogată în mică, ce poate fi plasată din punct de vedere petrografic alături de gresia numulită de Moinești. Die Gegend ..., Teisseyre, 1898, p. 693
Din puțurile de petrol de la Mosoare, amplasate pe ambele maluri ale râului Trotuș, de adâncimi și producții mici, a fost extras steril depozitat în halde ce consta din următoarele roci, identice cu straturile de la Păcuri: Die Gegend ..., Teisseyre, 1898, p. 692
argilă și ardezie verde-închis cu conținut bogat de mică marne șistoase și argiloase cenușii și roșii, din perioada formării sării miocenului de la Hârja marnă și ardezie calcaroasă de culoare verzui-deschisă până la gri gresie extrem de fină, asemănătoare micii, gri închis, cu sau fără conținut de hidroxid de calciu ardezie/gresie marnoasă gresie glauconită tare, cu granulație foarte fină, cu mică aproape microscopică, fără conținut de hidroxid de calciu gresie de brecie cu granulație grosieră din roca verde de șist carpatic gresie cu granulație fină, la care granulația rocii de ardezie menționate este rar de 1–2 mm
Greutatea specifică la petrolurile de la Mosoare și Dofteana-Păcurița este cuprinsă între 0,820 și 0,840. La Mosoare, petrolul are o culoare neagră-brună, miros slab-eteric și o viscozitate variată între 1,2 și 1,3. Cantitatea benzinelor la petrolul de la Mosoare variază între 16 și 23 procente, în comparație cu cel de la Dofteana între 30 și 34 procente. Greutatea specifică a benzinelor este între 0,720 și 0,730. Cantitatea produsului distilat între 150–300° C la petrolul de la Mosoare este mai mare decât la cel de la Dofteana și variază la primul între 33 și 36 procente iar la al doilea între 24 și 27 procente. Greutatea specifică medie a produsului distilat este de 0,820. Rezidul peste 300° C este de aproape 45 procente și este puțin parafinos.
Istoric Săparea și extracția manuală prin puțuri
În Târgu Ocna, pe locul al doilea în industria extractivă după sare, se află extragerea petrolului (sau păcură), folosită la unsul roților, în medicina veterinară, în industria de prelucrare și la sfârșitul de-al șaselea deceniu al secolului al XIX-lea, la iluminat.Istoria ..., Stoica, 2003, p. 62 Schela de exploatare a fost cea de la Mosoare, în apropiere de Târgu Ocna la o distanță de 2 km,Mihail Pizanty, Aria exploatării petrolifere în România: Textul întregit al Conferinței rostite pe ziua de 19 iulie 1938, Universitatea Populară „Nicolae Iorga”, Vălenii de Munte, Tiparul „Cartea Românească”, București, 1938, p. 70 pe malul stâng al Trotușului și este asemănătoare cu cea de la Dofteana-Păcurița, la 4 km spre vest. Petrolul se află la un orizont de mică adâncime și prezintă caracteristici care se întâlnesc și la petrolul din zona Comănești, extras în condiții identice.
Perioada înainte de Lalande Petrolul din împrejurimile orașului, în zona Mosoare și Poieni, a fost cunoscut încă din secolul al XVII-lea, însă a început să fie exploatat sistematic la mijlocul secolului al XIX-lea. La începutul acelui secol se extrăgea petrol prin săparea unor puțuri la Poieni, Mosoare și Păcuri. Tehnica era cea din zona Moinești, rudimentară și periculoasă pentru muncitorii puțari. Materia primă era trimisă în butoaie de lemn la Moinești pentru rafinare și se aducea produsul final ca petrol lampant, folosit pentru iluminatul clădirilor și al străzilor din oraș.
În jurul anului 1840, la Mosoare s-au instalat câteva cazane pentru distilarea petrolului și care au funcționat până în preajma anului 1900.
Perioada începând de la Lalande