Radu-Emil Mărdărescu (n. 19 februarie 1907, București – d. 10 septembrie 1968, Brașov) a fost un inginer mecanic român, inventator, proiectant și constructor în domeniul automobilului și al aviației, fondator al ingineriei automobilului în România.Timar, J. - Biografia Mărdărescu. Universitatea ”Transilvania” din Brașov, 2005. A avut cea mai bogată activitate de proiectare și încercări motoare dintre toate cadrele universitare din țară.

Date biografice Radu-Emil Mărdărescu s-a născut la București, provenind dintr-o familie înstărită, de intelectuali. Fratele bunicului său era generalul Gheorghe Mărdărescu, fost ministru de război în cabinetul Ion I. C. Brătianu, iar tatăl său, Emil Mărdărescu (1880–1935), a fost inginer petrolist și de mine, cu studii făcute la Freiburg im Breisgau (Germania), profesor universitar, predând cursuri de tehnologia exploatării și procesării petrolului iar, după Primul Război Mondial, a devenit proprietar de sonde și terenuri petrolifere. Mama sa, născută Zoe Cosăceanu, a urmat cursurile Facultății de Filologie din București, studiind, în paralel, pianul, la Conservatorul Belle Arte din București. Ea era sora sculptoriței Margareta Cosăceanu-Lavrillier, cea care a realizat mulajul pentru mâna și masca mortuară a lui George Enescu.

Radu-Emil Mărdărescu a avut un fiu dintr-o primă căsătorie, Radu Mărdărescu, iar din a doua căsătorie, cu Steliana Mărdărescu, o fiică, Raluca Mărdărescu (1953-1980) și pe Vladimir Mărdărescu, cel care i-a continuat, într-un anume fel, activitatea inginerească a tatălui său.Mărdărescu, V. – Corespondență cu Aurică Ivașcu. Brașov – Craiova, 2017.

Studii A absolvit Liceul Gheorghe Lazăr din București, având la examenului de bacalaureat ca președinte al comisiei pe matematicianul Gheorghe Țițeica. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Matematici din București, unde a fost rieten cu Grigore Moisil. Concomitent cu facultatea, el și-a satisfăcut stagiului militar la Școala Militară de Geniu, devenind ofițer în rezervă.

În anul 1928 a plecat, împreună cu fratele său, Vladimir Pascal Mărdărescu, la Dresda, în Germania, pentru a urma cursurile politehnicii de acolo (Dresden Technische Hochschule), în domeniul construcției de automobile și motoare. După anul de verificare a aptitudinilor practice, a început să urmeze cursurile acestei școli. În timpul studenției s-a remarcat în concursurile de atletism și scrimă organizate la Dresda și, tot aici, a avut ocazia de a colabora cu specialiștii de la Auto-Union, împreună cu care se va ocupa de pregătirea motoarelor pentru curse. Cu această ocazie, fratele său, Vladimir, a obținut acreditarea ca pilot de curse. Tot în timpul studenției, în anul 1935, este selecționat în echipa germană de explorare a Polului Nord și, după câteva luni de antrenament în condițiile de climă polară, pe insulele din arhipelagul Nordic al Norvegiei, a participat la expediția la Polul Nord, unde a răspuns de aparatura de cercetare a particulelor de mare energie provenite de la Soare. Însă, în urma decesului tatălui său, este nevoit să întrerupă expediția și să se întoarcă acasă la înmormântarea acestuia.

În 1936 a revenit în țară, definitiv, și s-a angajat la IAR Brașov, (devenită, în 1947, IMS Brașov* * * - Monitorul Oficial, partea a II-a, nr. 274. București, 26 noiembrie 1947.). Acolo a ocupat succesiv posturile de inginer (1936), șef birou proiecte (1939), șef secție experiențe (1940), șef serviciu încercări motoare (1941), șef serviciu general de studii (1944), director tehnic (1947) și inginer șef constructor (1949). În 1947, după naționalizare, pe când Radu Mărdărescu era director tehnic la Întreprinderea Metalurgică de Stat Brașov, fratele său, Vladimir Mărdărescu, era directorul general al Întreprinderii Metalurgice de Stat Mărgineanca, o fabrică de armament devenită, mai târziu, Uzina Mecanică Plopeni.

Activitatea științifică Optimizarea distribuției motorului cu 14 cilindri în dublă stea, IAR-1000 A. Studiu constructiv al unei serii de motoare de 7 și 9 cilindri în stea, cu puteri cuprinse între 250 și 400 CP. În 1938 a propus construcția unui motor cu 14 cilindri, în stea dublă, de 1500 CP, motor ce prezenta, ca noutate, construcția compresorului și asamblarea arborelui cotit. Refuzându-i-se, în țară, acordarea fondurilor necesare realizării prototipului funcțional, proiectul este predat, în baza unei convenții de colaborare, firmei Gnome et Rhône din Franța, care acordase prima licență de fabricare a motoarelor de avion firmei IAR Brașov, fabrică unde Radu Emil Mărdărescu lucra, atunci, ca simplu inginer. Sub conducerea sa s-au executat tractoarele IAR-22 și IAR-23, autoturismele prototip IAR-002 și motocompresorul IAR-003. În 1947, pe când era director tehnic la IAR Brașov, inginerul Radu-Emil Mărdărescu a realizat motorul în doi timpi IAR-002, care urma să echipeze 3 automobile prototip, motoare care, la o cilindree de 970 cm3, dezvoltau peste 100 CP. Motorul prototip se află acum în inventarul Laboratorului de motoare al Facultății de Mecanică din Brașov.

Principalele caracteristici tehnice ale motorului IAR-002 erau următoarele:* * * - Istoria motoarelor românești, parte a istoriei Facultății de Inginerie Mecanică. Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Inginerie Mecanică, Cercul Studențesc de Istorie a Tehnicii, Brașov, 2015. Tipul motorului: MAS în doi timpi cu carburator în depresiune (baleiaj în echicurent, presiune de admisie 2,4 bar, asigurată de o suflantă Roots); Numărul și dispunerea cilindrilor: 8 în U; Cilindree: 0,971 litri; Raportul de compresie: 7; Puterea maximă: 102 CP / 75 kW; Turația puterii maxime: 5200 rot/min; Cuplul motor maxim: 172 Nm; Turația de cuplu maxim: 2900 rot/min.

În cadrul Laboratorului de motoare al Catedrei de Automobile și Tractoare din Brașov, a realizat primele teste de omologare la motoarele SR 101 și SR 211, care au echipat primele autocamioane românești. Puțin mai târziu, fiului său, dr. ing. Vladimir Mărdărescu, i-a revenit sarcina de a duce mai departe tradiția Laboratorului de motoare al Facultății de Mecanică din Brașov.* * * - Departamentul de Autovehicule și Transporturi. Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Inginerie Mecanică, http://www.unitbv.ro/datr/Colectiv.aspx , accesare 24 iunie 2017. Pe parcursul activității sale științifice, Radu-Emil Mărdărescu a obținut trei brevete de invenție în Germania, pe când colabora cu firmele Auto-Union și Deimler–Benz, și un brevet în România, în colaborare cu alți ingineri, cadre didactice ale Facultății de Mecanică din Brașov. La inițiativa mai multor cadre didactice de la Facultatea de Mecanică din Brașov, pe 17 decembrie 1996 a fost înființată, oficial, ”Fundația profesor Radu Mărdărescu” al cărui prim președinte a fost profesorul universitar dr. ing. Gheorghe Bobescu, unul dintre discipolii lui Radu Mărdărescu.* * * - News Letter nr. 17. Universitatea Transilvania din Brașov, septembrie 2013.* * * - Fundația profesor Radu Mărdărescu. Firme.info, http://www.firme.info/fundatia-profesor-radu-mardarescu-cui9024038/, accesare 4 iulie 2017.

Activitatea didactică În 1948, Radu Mărdărescu și-a început activitatea didactică, predând cursuri de matematică, mecanică și rezistența materialelor la Institutul Forestier din Brașov.

În 1949 înființează Catedra de Automobile și Tractoare în cadrul Institutului de Mecanică din Brașov, care a fost înființat în același an. La scurt timp a devenit profesor universitar, nefiindu-i necesar titlul de doctor, câtă vreme venea la catedră de la Uzina IAR Brașov, unde fusese  director de proiect pentru motoarele de aviație.

În calitatea sa de profesor universitar a fost conducător științific de doctorate pentru Gheorghe Bobescu, Dan Abăitancei, Gheorghe Alexandru Radu, Gheorghe Poțincu și Tiberiu Nagy.

Lucrări științifice publicate Mărdărescu, R. - Mărimile specifice ale motoarelor cu ardere internă. În revista ”Metalurgia” nr.4, București, 5 mai 1955. Mărdărescu, R. – Vibrația gazelor în conducta de admisie la motoarele în patru timpi cu cilindri în linie. În ”Motoare pentru automobile și tractoare”, Litografia Învățămîntului, București, 1959. Mărdărescu, R. – Motoare de automobile și tractoare. Institutul Politehnic din Brașov, 1959. Mărdărescu, R., Hoffmann, V. și Abăitancei, D. - Motoare pentru automobile și tractoare. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1968.

Citate

Note

Lectură suplimentară Salcă, H. - O realizare a profesorului Radu Mărdărescu. Lucrare prezentată la Adunarea Omagială „100 ani de la nașterea marelui profesor Radu Mărdărescu”. Universitatea Transilvania din Brașov, 19 februarie 2006. Salcă,, H. - Professor Radu Mărdărescu - Designer and manufacturer of Aircraft Engines. În ”Bulletin of Transilvania University of Brașov”, Series A, vol. 10/45, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2003, p. 75-80. Sima, P. - Prof.univ. ing. Radu-Emil Mărdărescu. În ”Revista Învățământului Superior”, București, mai 1980. Văduva-Poenaru, I. - Enciclopedia marilor personalități. Editura Geneze, București, 2004.   * * * - Cărturari brașoveni: sec. XV-XX - Ghid biobibliografic. Biblioteca Municipală Brașov, 1972.   * * * - Dicționar de personalități. Aviatori.ro   * * * - IAR 22 - tractorul românesc. Făcut în România   * * * - UTB. Automobile românești. Cioineag, L. - La Brașov a fost construit primul automobil românesc. Bună ziua, Brașov!, http://www.bzb.ro/stire/la-brasov-a-fost-construit-primul-automobil-romanesc-a26240, accesare 23 iunie 2017. Onciu, C. - Oameni cu care ne mândrim: Mari ingineri ai Brașovului. În ”Monitorul Expres”, Brașov, 22.08.2014, http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=mozaic&s_id=139456 , accesare 23 iunie 2017. Tomescu, T. - Vizita Regelui Mihai la IAR Brașov. În ziarul ”Univers ingineresc” nr. 22, AGIR, București, 2004, http://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-22-2004/vizita-regelui-mihai-la-iar-brasov_951.html, accesare 23 iunie 2017.

Categorie:Nașteri în 1907 Categorie:Nașteri pe 19 februarie Categorie:Decese în 1968 Categorie:Decese pe 10 septembrie Categorie:Ingineri auto români Categorie:Ingineri mecanici români