Măgdăcești este un sat din raionul Criuleni din Republica Moldova.
Nume Numele satului reprezintă un oiconim care provine de la numele de persoană Măgdici (Măgdiciu), derivat cu suf. -ești, fiind un toponim de origine antroponimică. Numele Măgdici derivă de la Magdu (Magda).EREMIA, Anatol. Dicționar toponimic (V). In: Limba Română, 2012, nr. 3-4, anul XXII, pp. 154. ISSN 0235-9111
Istorie Satul Măgdăcești este atestat pentru prima dată într-un document datat cu 9 martie 1529, când Petru Rareș, domnul Moldovei, întărea stăpânirea lui Petru Măgdici și a fraților săi Andreica, Jurja și Brătilă pe jumătate de sat din Măgdicești pe Ichel, pe care o cumpărase tatăl lor, Mihul Măgdiciu de la Șandru Onescul:Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVI. Volumul I (1501-1550). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1953, p. 300.
Astfel, satul Măgdăcești fusese întemeiat anterior anului 1529, fiind la această dată obiect de vânzare-cumpărare.
La 6 septembrie 1709, Lupascu vinde o parte de loc „din partea de jos din sat din Măgdăcești și aceasta se pogoară până în satul Pașcanilor...” lui Darie Donici. Următoarea mențiune a satului se găsește în actul datat cu anul 1724 de la domnul Moldovei Grigore Ghica, care menționează „moșia la Maglicești (Măgdăcesti) și Brisliceni (Drăsliceni) ce-s la ținutul Orheiului pe Ichil”.
În secolul al XIX-lea satul Măgdăcești este menționat în actele oficiale din timpul reformei agrare a lui Stolîpin din 1906-1911. Pentru mărirea gospodăriilor țăranilor din satul Drăsliceni au fost repartizate loturi de pământ în vechea seliște Măgdăcești. Astfel, circa 100 de țărani din Drăsliceni, care au primit câte 7 desetine de pământ, au trecut cu traiul și gospodăria la Măgdăcești. Pe parcursul secolelor numărul populației crește datorită strămutării țăranilor din satele Drăsliceni și Ratuș.
În 1922 în Măgdăcești era fost 76 de case locuite, 163 bărbați și 170 femei, 10 pepiniere de pomi fructiferi, organele administrative se aflau la Dărsliceni.Dicționarul statistic al Basarabiei. Chișinău: Tipografia societății anonime „Glasul Poporului”, 1923, pp. 284, 285, 286.
La recensământul general al populației din 1930 în Măgdăcești erau 94 de gospodării 453 locuitori, inclusiv 226 bărbați și 227 femei.Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930. Volumul I: Sex, stare civilă, grupe de vârstă, gospodării, infirmități, populația flotantă. București: Editura Institutului Național de Statistică, 1938. p. 398. Din punct de vederea etnic, populația era alcătuită din 446 români, 1 rus și 6 țigani. Limba maternă a tuturor locuitorilor constituia limba română.Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Vol. II: Neam, Limbă Maternă, Religie. Partea 1: Neam, limbă maternă. București: Editura Institutului Național de Statistică, 1938, p. 270, 271. Gradul de alfabetizare al locuitorilor era de 24.7 %, total 80 persoane cu studii primare.Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Volumul III: Știința de carte. București: Editura Institutului Național de Statistică, 1938, p. 281.
Numărul locuitorilor din Măgdăcești crește după anul 1977, când în satul Drăsliceni au loc alunecări de teren și o mare parte din sinistrați au primit loturi pentru construcția caselor în satul Măgdăcești. După proclamarea independenței, în 1991, satul Măgdăcești face parte din Primăria Drăsliceni, formând o primărie separată din anul 1999.
Administrație și politică Componența Consiliului local Măgdăcești (13 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023, este următoarea: Partid Consilieri Componență Partidul Acțiune și Solidaritate 11 Partidul Liberal Democrat din Moldova 2
Societate Satul Măgdăcești este în majoritate creștin ortodox. În sat este deschisă biserica „Nașterea Maicii Domnului”.
Note
Legături externe
Categorie:Localități din raionul Criuleni