În morfologia verbului, aoristul este o formă temporală prezentă în unele limbi.
În limbi clasice
În limbile sanscrită, greacă veche, slavă veche,Constantinescu-Dobridor 1998, articolul aorist aoristul este o formă temporală folosită pentru succesiuni de acțiuni, mai ales în texte literareBussmann 1998, p. 68.. Exprimă asemenea acțiuni trecute sau funcții aspectuale, în special caracterul momentan al acțiunii, adică lipsa durativității ori a repetării ei, lipsa oricărei referiri la prezent. De exemplu, în greaca veche, aoristul este în principal un timp trecut al modului indicativ, dar exprimă sensuri aspectuale și la alte moduriCrystal 2008, p. 29.. În afara unei acțiuni momentane din trecut, poate exprima și începutul unei acțiuni (aorist ingresiv sau incoativ) sau sfârșitul unei acțiuni (aorist rezultativ), dar poate avea și caracter general, universal și atemporal (aorist gnomic). Aoristul se exprimă prin desinențe specifice de număr și persoană.Dubois 2002, p. 41.
În limbi moderne
Gramaticile unor limbi moderne păstrează denumirea de aorist pentru o formă verbală asemănătoare ca valori cu cea din limbile clasice. Este, de exemplu, cazul limbii bulgare, în care este un timp trecut simplu, ce exprimă caracterul săvârșit, adică aspectul perfectiv la trecut.
Are corespondent exact în limbile din diasistemul slav de centru-sud (bosniacă, croată, muntenegreană și sârbă, pe scurt BCMS), cu această denumire în gramaticile lor. Exprimă în general acțiuni terminate în trecut,Čirgić 2010, p. 121. de aceea forma de aorist o pot avea de regulă verbele perfectiveBarić 1997, p. 238.. Este un timp tipic pentru narațiunea literară: – Dobar dan, – reče nepoznati – skide šešir i predstavi se „– Bună ziua, – zise necunoscutul – își scoase pălăria și se prezentă”. În limba vorbită, valoarea temporală și aspectuală a aoristului o are timpul numit perfekt al verbelor perfective, dar aoristul se mai întâlnește în cazuri rare, mai ales cu valoare afectivă, și pentru exprimarea unor sentimente relativ puternice (Šta uradi, čoveče! „Ce-ai făcut/Ce făcuși, omule!”)Klajn 2005, p. 121., dar uneori și fără această valoare: Upravo ga sretoh „Tocmai m-am întâlnit cu el”Čirgić 2010, p. 173.. Și mai rar, exprimă o acțiune viitoare iminentă: Odoh ja „Am plecat”. Aoristul gnomic este prezent în unele proverbe: Tko se dima ne nadimi, taj se vatre ne nagrija literal „Cine nu se lasă deranjat de fum, acela nu se încălzește la foc”Barić 1997, p. 414..
Aoristul are corespondent și în alte limbi, fără această denumire în gramaticile lor, dar cu valori asemănătoare. Este vorba, bunăoară, de timpul perfect, numit și preterit, din limba latină și de descendenții acestuia din limbile romanice, precum perfectul simplu în franceză sau în română.
Note
Bibliografie
Barić, Eugenija et al., Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 14 august 2018) Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 14 august 2018) Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Dicționar de termeni lingvistici, București, Teora, 1998; online: Dexonline (accesat la 14 august 2018) Crystal, David, A Dictionary of Linguistics and Phonetics (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 10 noiembrie 2018) Čirgić, Adnan; Pranjković, Ivo; Silić, Josip, Gramatika crnogorskoga jezika (Gramatica limbii muntenegrene), Podgorica, Ministerul Învățământului și Științei al Muntenegrului, 2010, ISBN 978-9940-9052-6-2 (accesat la 14 august 2018) Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002 Klajn, Ivan, Gramatika srpskog jezika (Gramatica limbii sârbe), Belgrad, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, 2005, ISBN 86-17-13188-8 (accesat la 14 august 2018)
Categorie:Lingvistică Categorie:Gramatică Categorie:Morfologie Categorie:Verb