Magda Simon (n. 20 iulie 1908, Oradea – d. 7 martie 1969, Oradea) a fost o scriitoare și jurnalistă maghiară evreică.
Biografie și carieră A absolvit liceul în orașul natal; în 1930, începe ca ziaristă la Brassói Lapoknál, iar în 1936 scrie la Nagyváradi Napló.
Ca și restul evreilor din Oradea care reprezentau aproximativ o treime din populația orașului, este forțată să intre în Ghetoul orădean la 3 mai 1944. Acolo continuă să scrie în jurnal și vorbește de suferințele îndurate. La un moment dat exclamă:Smaranda Chișbora :Oradea fără evrei: Cum erau persecutați evreii din orașul de pe Criș
În iunie 1944, este deportată a Auschwitz. Supraviețuiește și, în 1945, se întoarce acasă, reluându-și după un an cariera jurnalistică la Facla și la Cuvântul maghiar.
Deși a apărut inițial ca poetă, a câștigat mai târziu o reputație națională pentru criticile sale literare și rapoartele documentare autentice. S-a concentrat asupra săracilor din sate și punctele de cotitură ale existenței țărănești. Experiențele și impresiile acumulate pe parcursul anilor au servit ca sursă de lecturi, nuvele/romane și piese de teatru.
Lucrări Lumea se transformă (interviu, București, 1949); Ferma sufletelor (povestiri), București, 1956; București, 1968. ; Borsi krónika (povestiri Târgu Mureș, 1959) Împăcare (piese de teatru, București, 1960); O sută de nunți (teatru, București, 1960); Grindină (scena, București, 1962); Pe marea banda rulantă. Raport de deces (București, 1967; limba română: Pe marea bandă rulantă. București, 1969); Cselédkenyéren (nuvelă, București, 1968); Clopotele Oradiei (opere alese, București, 1975. ).
Note
Vezi și Ghetoul de la Oradea Auschwitz Éva Heyman
Categorie:Nașteri în 1908 Categorie:Decese în 1968 Categorie:Jurnaliste maghiare Categorie:Jurnaliste evreice Categorie:Maghiari din România Categorie:Sătmăreni Categorie:Evrei maghiari