Cimitirul militarilor români de la Smârdan (actual Inovo) este un fost cimitir al militarilor români de pe teritoriul Bulgariei. A fost situat în localitatea Smârdan din regiunea Vidin.

Istoric Cimitirul La origine, 286 de soldați și ofițerii români care au murit în Războiul de Independență, au fost înmormântați în două gropi comune, la Smârdan. Dintre cele două gropi, una a fost împrejmuită cu un gard din piatră, iar a doua a fost marcată cu un monument care susținea o cruce din marmură, realizat în 1883 de Carol Storck.Cimitirul eroilor români de la Smârdan (Smârdan, Bulgaria); Cimitire militare românești din Bulgaria; once.mapn.ro; accesat la 6 octombrie 2017Jianu, Flori; Carol Storck -brandul Storck (monumentele din Bellu) ; 30 aprilie 2017; portalul „Bellu Panteon Național”; ; accesat la 8 octombrie 2017

În perioada Primei Conflagrații Mondiale cimitirul și crucea lui Storck au fost distruse, dar în 1931 monumentul a fost refăcut de către Societatea Culturală Română. În 1960 însă amplasamentul celor două gropi comune nu se mai cunoștea.

Monumentul comemorativ și osuarul

Conform cu înțelegerilor dintre guvernele român și bulgar, pe teritoriul Bulgariei au fost ridicate mausoleele de la Plevna și Grivița și monumentele de la Rahova și Vidin, prevăzute ca osuare.Monumente ale Independenței..., Giurcă & Bordeanu, 2009, p. 219 În 1897 a fost inaugurat în prezența oficialităților și a veteranilor de război româniCălătorie în Țara..., Barbu, 2009, p. 98 la SmârdanSurdu-Bob, Vasile; Așezăminte culturale și religioase românești în țările din zona Balcanică; Dacoromania, Nr. 21/2005; accesat la 6 octombrie 2017Monumente ale Independenței..., Giurcă & Bordeanu, 2009, p. 220 peste osuarul celor 1.000 de militari români morți în luptele din regiunea Vidinului, un monument de 11 m înălțimeJianu, Flori; Storck Karl -brandul Storck (monumentele din Bellu) ; 30 aprilie 2017; portalul „Bellu Panteon Național”; ; accesat la 8 octombrie 2017 reprezentat de statuia zeiței Victoria.

Acesta, finanțat de Ministerul de Război, era opera lui Karl StorckCronica: cărți, conferințe, congrese, expoziții ; Boabe de grâu, An IV, 1933, nr. 3; p. 183; accesat la 8 octombrie 2017 și reprezenta o femeie de bronz Nationalism, heroism..., Hariton, 2010-2011, p. 200 de 2 m înălțime având o coroană de lauri, privind spre interiorul Bulgariei. În mâna dreaptă ținea o lumină și în cea stângă o sabie, piciorul drept stătea pe un tun iar cel stâng pe un lanț rupt. Suportul statuii avea o înălțime de 9 m, fiind de granit. Dedicat soldațilorDedicat ofițerilorAutor: Carol Storck

Bronzul îi fusese pus la dispoziția lui Storck de Arsenalul Armatei pentru comanda statuilor de la Smârdan și Rahova într-o cantitate de 2093 kg, având ca provenineță tunuri și trofee turcești. După 3 încercări eșuate de turnare a statuilor în curtea unui clopotar, Stork a comandat turnarea statuilor la Viena. Pe monument se afla următoarea inscripție:

Monumentul a fost distrus într-o noapteCălătorie în Țara..., Barbu, 2009, p. 173 a anului 1913, pe fondul manifestărilor antiromânești de după intrarea Armatei Române în Bulgaria în timpul celui de-Al doilea Război Balcanic și după Pacea de la București, de către naționaliștii bulgari.

În amintirea voluntarilor În 1905,Bonțeanu, Teodora; Cultul eroilor militari reflectat în monumentele Războiului de Independență din Regatul României 1877-1918 ; Revista Bistriței, XXII, 2008, pp. 342, 345 aromânii au ridicat în apropierea cimitirului un monument dedicat fetiței Marița, voluntară vlahă din zona Timocului, împușcată de soldații Imperiului Otoman. În timpul Primului Război Mondial și acesta a fost distrus de bulgari, prin dinamitare.Fudulu, Cătălin; Marița din Piatră; 15 august 2008; Ziarul Financiar; accesat la 6 octombrie 2017

Perioada actuală În 1995, la inițiativa Asociației Vlahilor din Bulgaria, s-a înălțat o cruce de aproximativ 2 m înălțime din fier forjat, pe locul unde s-a aflat zeița Victoria.

Note în apropierea osuarului, după altă sursă 15 m înălțime, după alte surse operă a lui Fritz Storck , după o altă sursă Nationalism, heroism..., Hariton, 2010-2011, p. 199 din marmură, după alte surse în timpul Primului Război Mondial, după alte surse spre diferență de monumentul de la Smârdan, din cel de la Rahova – deși a fost propus la dinamitare de către armata bulgară, au supraviețuit componentele demontabile. Ca urmare a intervenției militarilor de naționalitate română din Regimentul 36 de la Rahova (Oriahovo), a fost aruncat în aer numai fundamentul, restul pieselor fiind îngropate. Ulterior în deceniul 5 din secolul XX, statuia a fost dezgropată și reinstalată la Rahova.Țârcovnicu, Emil; Cercetări etnografice la românii dintre Kozlodui și Șiștov; Revista Română de Sociologie, serie nouă, anul XXII, nr. 5–6/2011; București; p. 498; accesat la 6 octombrie 2017

Referințe

Bibliografie Giurcă, Ioan & Bordeanu, Jănică; Monumente ale Independenței realizate în timpul domniei regelui Carol I ; Monumentul, 09/2009; pp. 217–229 Hariton, Radian-Silviu; Nationalism, heroism and war monuments in Romania, 1900s-1930s ; New Europe College Yearbook 2010-2011, ISSN 1584-0298; pp. 183–237 Dinu, Barbu; Călătorie în Țara Românilor , ed a II-a revăzută și adăugită; Ed. Almanahul Banatului; Timișoara; 2009; ISBN 978-973-8091-32-0

Vezi și Lupta de la Smârdan Atacul de la Smârdan (pictură de Nicolae Grigorescu)

Categorie:Cimitire militare Categorie:Eroi ai Războiului de Independență a României