Biserica evanghelică fortificată din Roadeș este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Roadeș, comuna Bunești. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 40740.03.Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
Ansamblul este format din două monumente: Biserica evanghelică fortificată () Incintă fortificată, cu drum de apărare, trei turnuri, acces fortificat și zwingere ()
Localitatea Roadeș (în dialectul săsesc Raddeln, Radln, Rarlen, în , în trad. "valea defrișată", colocvial Radeln, „desțeleniș”, în ) este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România.
Biserica și cetatea sa Biserica evanghelică a fost construită de sași în secolele XV-XVI în stil gotic purtând hramul Sfântul Ioan. Construcția a fost terminată în 1526. Elementele cele mai vechi, din secolul al XIV-lea, se întâlnesc la navă și, probabil, cele din prima fază de construcție a clopotniței. Un secol mai târziu, corul a fost refăcut în formele goticului târziu, închis poligonal, cu o frumoasă boltă sprijinită de contraforturi. La începutul secolului al XVI-lea au fost făcute noi amenajări: sacristia (1526), cu ușa ornamentată, una dintre raritățile de acest tip din provincie; supraînălțarea navei și dotarea ei cu un drum de strajă de zidărie, sprijinit pe arce; și manșonarea turnului.
La interior, altarul gotic triptic (care a fost furat în 1990, regăsit, și se află în prezent la SibiuKirchenburg in Radeln wieder sicher, siebenbuerger.de, 15 iulie 2013. în Biserica Sf. Ioan) aparține și el aceleiași perioade (datat 1533, provenit din școala maestrului Veit Stoss), în timp ce cristelnița din piatră este și ea din goticul târziu. Tot în interior, mai pot fi admirate panourile amplei empore (galeria de la etaj), care urmează trei laturi ale navei, cu picturi din secolele XVII-XVIII.
Fortificația din jurul bisericii are elemente de datare mai precise. Prima curtină s-a clădit în cursul secolului al XVI-lea, pe un traseu oval-alungit neregulat, cu două perechi de turnuri exterioare, de flancare, tinzând să respecte nordul și sudul.
Curtina a doua, care s-a alipit doar către sud, est și, parțial, nord, poseda o intrare pe arce, asemănătoare fortificațiilor bisericii din Biertan, precum și un semiturn (zidit spe exterior, dar deschis spre interior), la sud-est. Cel din urmă a fost construit în 1644.
În februarie 2012 o porțiune de 8 m a zidului de incintă, inclusiv secțiunea corespunzătoare a drumului de strajă din lemn, s-a prăbușit, dar a fost restaurată integral în același an cu ajutorul Ministerului Culturii din Germania și prin grija fundației cântărețului de rock Peter Maffay.
În 2015 a apărut o crăpătură pe întreaga înălțime a turnului bisericii, care s-a mărit de la o lună la alta, iar în februarie 2016, după o iarnă cu temperaturi schimbătoare, cu vânt și ploi abundente, o parte din turn s-a prăbușit la pământ, lăsând în urmă un morman de bolovani.S-a prăbușit turnul bisericii
Orga bisericii, construită de Peter Gottlieb Schneider în anul 1838, a fost depozitată temporar, de la începutul lunii martie 2016, pe galeria laterală a Bisericii Negre din Brașov.
Bibliografie Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung: După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia. După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude. Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986. Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001. Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19. Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002. Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005. Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003. Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992. Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005. George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956. Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.
Note
Vezi și Roadeș, Brașov
Legături externe Fișă de monument Monumente istorice din România Fișă și localizare de monument
Imagini din exterior
Imagini din interior
Categorie:Monumente istorice din județul Brașov Categorie:Biserici evanghelice de confesiune augustană din România Categorie:Biserici fortificate din Transilvania Categorie:Biserici din județul Brașov Categorie:Biserici din secolul al XIV-lea din România Categorie:Arhitectură gotică din România Categorie:Bolte gotice pe ogivă din România