thumb|300px|Vedere de pe Masivul Postăvarul asupra unei părți a Țării Bârsei Țara Bârsei (în , , Hans Bergel: 800 Jahre seit der Ankunft des Deutschritterordens im Burzenland), denumită și Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brașovului, este o regiune istorică și etnografică din sud-estul Transilvaniei, având Brașovul cea mai importantă localitate.
Nume thumb|Hartă din 1849 arătând numele triburilor dace din antichitate: Burridensii locuiau teritoriul numit ulterior „Țara Bârsei” dar nu se știe dacă există o legătură între aceste două denumiri. Denumirea provine de la râul Bârsa/Bârsa Mare (în germană Burzen), care se varsă în râul Olt. Bârsa Mare, formată de confluența a două brațe Bârsa Groșetului și Bârsa Tămașului, are printre afluenți și Bârsa Fierului și Bârsa lui Bucur.
Numele râului provine din cuvântul slavic "brza" care înseamnă "rapid".
Geografie
Geografic, Țara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, delimitată de localitățile Apața la nord, Bran la sud, Vlădeni la vest și Prejmer spre est. Aceasta este străbătută de numeroase râuri și pâraie repezi de munte, fiind delimitată pe o bună porțiune de râul Olt.
Istorie
Locuită încă din vechi timpuri, în 1211 regiunea a fost donată Cavalerilor Teutoni de către Regele Andrei al II-lea al Ungariei pentru păzirea graniței de sud-est a Regatului Ungariei, împotriva cumanilor. Cavalerii teutoni au avut ca scop și convertirea românilor la catolicism.Enciclopedia Romaniei. Vol. I-IV, Bucharest 1938, Dimitrie Gusti Biblioteca Centrală ASE Teutonii au ridicat numeroase castele în zonă și au adus coloniști din Sfântul Imperiu Roman pentru a popula teritoriul. În 1224 cavalerii au încercat să iasă din alianța cu maghiarii și să se subordoneze Scaunului Papal, iar ca urmare regele Andrei a evacuat ordinul în 1225. În primul secol după întemeierea lor, așezările săsești ale Țării Bârsei au trebuit să suporte șase invazii ale tătarilor (1241-1242, 1278, 1284-1285, 1335, 1344, 1345).Drumul Tătarilor, locul pe unde hoardele invadatorilor ajungeau în Transilvania. Strănepotul lui Genghis Khan s-a bătut cu sașii ca să pârjolească Ardealul, 27 noiembrie 2015, Sebastian Dan, Adevărul, accesat la 28 septembrie 2016 Deși teutonii au părăsit zona și s-au îndreptat spre Prusia, coloniștii germani au rămas aici până în secolul XX, întemeind unul dintre cele mai puternice districte - atât din punct de vedere militar, cât și economic. Odată cu Marea Unire de la 1918, Țara Bârsei a intrat în componența României.
Stemă thumb|Stema veche a Țării Bârsei Stema Țării Bârsei înfățișează un scut de culoare albastră sau neagră este un crin argintiu însoțit de două stele (argintii sau aurii). Câteodată, deasupra scutului mai este reprezentată și o coroană trilobară.
Localități
Denumirile sunt în română, germană și maghiară.
20px Bod (Brenndorf, Botfalva) 20px Bran (Törzburg, Törcsvár) 20px Brașov (Kronstadt, Brassó) 20px Codlea (Zeiden, Feketehalom) 20px Cristian (Neustadt, Keresztényfalva) Dumbrăvița(Schnakendorf, Szúnyogszék) 20px Feldioara (Marienburg, Földvár) 20px Ghimbav (Weidenbach, Vidombák) 20px Hălchiu (Heldsdorf, Höltövény) 20px Hărman (Honigberg, Szászhermány) 20px Măieruș (Nußbach, Szászmagyarós) 20px Prejmer (Tartlau, Prázsmar) 20px Râșnov (Rosenau, Barcarozsnyó) 20px Rotbav (Rotbach, Szászveresmart) 20px Sânpetru (Petersberg, Barcaszentpéter) 20px Șercaia (Schirkanyen, Schirkengen, Scharken) 20px Vulcan (Wolkendorf, Szászvolkány) 20pxZărnești (Zernescht, Zernest)
Galerie
Bibliografie
Martin Rill (ed.): Das Burzenland. Städte, Dörfer, Kirchenburgen. Edition Wort und Welt, München 1999. ISBN 3-932413-03-2. Heinrich Wachner: Geschichte des Burzenlandes. Ed. Aldus, Brașov, 1994 Brigitte Stephani: Ein Heimatmuseum im Burzenland. In: Tribuna României. Die deutsche Seite (București), XI/226, 15.8.1982. Claus Stephani: Die steinernen Blumen. Burzenländer sächsische Sagen und Ortsgeschichten. Ed. Ion Creangă, București, 1977.Die steinernen Blumen Nicolae Dunăre (ed.): Țara Bîrsei, II. Editura Academiei RSR, București, 1974. Erich Jekelius (Hg.): Die Wirtschaftsgeschichte des Burzenlandes. (Reihe: Das Burzenland; Bd. V,1). Verlag Burzenländer Sächs. Museum: Brașov, 1929. Erich Jekelius (Hg.): Die Dörfer des Burzenlandes. (Reihe: Das Burzenland; Bd. IV,1). Verlag Burzenländer Sächs. Museum: Brașov, 1929. Erich Jekelius (Hg.): Kronstadt. (Reihe: Das Burzenland; Bd. III,1). Verlag Burzenländer Sächs. Museum: Brașov, 1928.
Note
Vezi și
Țara Năsăudului Sași Mocani Junii Brașoveni http://destinatii.liternet.ro/articol/70/Vasile-Oltean/Junii-Brasoveni-legenda-si-adevar.html Via Transilvanica
Legături externe
Desene și hărți istorice ale României Hartă cu o reconstituire a fortificațiilor Țării Bârsei Oameni și locuri în Țara Bârsei Harta așezărilor germane din Transilvania Numele germane ale munților din Țara Bârsei Despre juni Muzeul Etnografic Brașov - pagină oficială Muzeul Etnografic Brașov - prezentare Țara Bârsei Țara Bârsei, descriere și picturi ale principalelor atracții (cetăți)
Categorie:Geografia județului Brașov Categorie:Județul Brașov Bârsei, Țara