miniatura|A le citi copiilor nu este același lucru cu a-i învăța pe copii să citească; cu toate acestea, este util dacă atenția copiilor este îndreptată către cuvintele de pe pagină în timp ce li se citește. Lectura sau cititul este un proces cognitiv complex de decodare a simbolurilor cu scopul de a construi sau de a deriva sens și înțelegere. Lectura dezvoltă limbajul, este folosită pentru comunicare, în schimbul de informații și idei. Interacțiunea dintre text și cititor este modelată de cunoștințele, experiențele, atitudinile și limba comunității de unde provine cititorul, de poziționarea lui din punct de vedere cultural și social. Procesul de lectură necesită o preocupare continuă care se dezvoltă și rafinează în timp. În plus, cititul necesită creativitate și analiză critică. Lectura este un proces complex și de aceea nu poate fi limitată la a avea doar o interpretare sau două. Lectura nu are reguli concrete. Ea permite cititorilor să își creeze propriile interpretări. Aceast proces de interpretare permite o explorare profundă a textelor.De Certeau, Michel. Cititorii folosesc o multitudine de strategii de lectură pentru a-i ajuta în procesul de decodare (pentru a traduce simbolurile în sunete sau în reprezentări vizuale ale vorbirii) și de înțelegere. Cititorii pot folosi indicii contextuale pentru a identifica sensul cuvintelor necunoscute. Cititorii integrează cuvintele pe care le-au citit într-o schemă de cunoștințe acumulate (schemata theory).
Alte tipuri de lectură cum ar fi lecturarea notațiilor muzicale sau a pictogramelor nu se bazează pe sisteme de scriere legate de vorbire. Legătura între aceste tipuri de lecturi este dată de modul în care simbolurile utilizate sunt interpretate prin extragerea de sens din notațiile vizuale sau semnele tactile (în cazul Braille).
Prezentare generală În prezent, lectura se face cel mai adesea de pe hârtie cu cuvinte imprimate folosind cerneală sau toner, cum ar fi dintr-o carte, revistă, ziar, broșură, sau de pe ecrane electronice ale calculatoarelor, televizoarelor, telefoanelor mobile sau a e-cititoarelor. Scrisul de mână care poate fi și el citit, este produs cu ajutorul unor ustensile moderne de scris precum creionul, pixul sau stiloul.
Textele scurte pot fi scrise sau pictate și pe un obiect. De multe ori textul este legat de un obiectul pe care este scris. De exemplu o adresă este scrisă pe un plic, descrierea unui produs pe ambalajul acestuia sau textul de pe un semn de circulație rutieră. Un slogan poate fi pictat pe un perete. Un text poate fi produs chiar și prin aranjarea unor pietre de o culoare diferită într-un perete sau pe un drum. Textele scurte produse astfel mai poartă uneori denumirea de imprimare în mediu.stanga|miniatura|Un voluntar îi citește unei fetițe la Casa Hogar de las Ninas în Ciudad de México Textele sau imaginile pot ieși în evidență dacă se folosesc culori contrastante. Ele pot fi însă realizate și prin sculptare în piatră, lemn, sau metal, prin imprimate în relief pe plastic sau hârtie.
Pentru a se putea realiza lectura este necesar să existe un contrast bun între litere și fundal (asta depinde de culorile literelor și de fundal, de modelele sau imaginea din fundal, și de lumina) și este necesară folosirea unui font cu dimensiunea potrivită. Pe un ecran de calculator, este important ca linie de text să poată fi văzută întreagă, fără a necesita derularea imaginii de pe ecran.
Recunoașterea vizuală a cuvintelor este un domeniu care studiază modul în care oamenii citesc cuvinte individuale. O tehnica importantă în studiul modului în care oamenii citiesc texte este urmărirea mișcărilor ochilor. Această tehnică a dezvăluit că lectura este realizată printr-o secvență de fixări și mișcări ale ochilor. Se pare că oamenii nu se fixează pe fiecare cuvânt dintr-un text. Mai degrabă ei își fixeză privirea pe unele cuvinte și completează informațiile lipsă folosindu-se de context. Acest lucru este posibil deoarece limbile umane au anumite regularități lingvistice.
Alfabetizare (literația) Alfabetizarea este capacitatea de a folosi simboluri ale unui sistem de scriere. Este abilitatea de a interpreta informațiile reprezentante de simboluri și capacitatea de a recrea aceleași simboluri, astfel încât alții să poată obține același sens din ele. Analfabetismul este incapacitatea de a obține sensul simbolurilor folosite într-un sistem de scriere. Dislexia se referă la dificultatea cognitivă de citire și scriere. Acesta este definită ca o dizabilitate de învățare de tip cerebral care afectează capacitatea unei persoane de a citi. Termenul de dislexie se poate referi la două tulburări: dislexia de dezvoltare , care este o dizabilitate de învățare și dislexie dobândită (alexia) care se referă la dificultățile de citire care apar ca urmare a unei leziuni cerebrale, a unui accident vascular cerebral sau a unei boli progresive.
Învățarea unui copil să citească de la o vârstă timpurie (cum ar fi de cinci ani), nu duce la o dezvoltare mai bună a abilității de a citi. Iar dacă învățarea cititului înlocuiește alte activități mai potrivite cu nivelul de dezvoltare al copilului atunci acesta poate provoca alte daune.
Viteza de citire Pentru a ajunge la nivelurile de adult ale vitezei de citire este nevoie de mult timp și exercițiu practic. Tabelul din dreapta arată cum viteza de lectură variază cu vârsta,Im Auge des Lesers, foveale und periphere Wahrnehmung: vom Buchstabieren zur Lesefreude(2006), ppgs. 117. , indiferent de perioada (1965-2005) și limba (engleză, franceză, germană). Valorile obținute de Taylor sunt probabil mai mari deoarece nu a ținut cont de elevii care nu au reușit înțelegerea acestui test. Testul de citire făcut de către psihologul francez Pierre Lefavrais ("L'alouette", publicat în 1967) testat pentru lectura cu voce tare, penalizând erorile care ar putea, prin urmare, să nu obțină o rată mai mare de 150 de cuvinte pe minut. Potrivit lui Carver (1990), viteza de lectură a copiilor crește de-a lungul anilor de școală. În medie, din clasa a 2-a până la facultate, viteza de citire crește cu 14 lungimi-standard de cuvânt pe minut, în fiecare an (în cazul în care o lungime-standard de cuvânt este definită ca șase caractere din text, inclusiv semne de punctuație și spații). miniatura|Medie vitezei de citire măsurată în cuvinte pe minut (wpm) în funcție de vârstă și folosind diferite teste în limbile engleză, franceză și germană Pragurile pentru viteza de lectură includ lectura pentru memorare (mai puțin de 100 de cuvinte pe minut [wpm]); lectura pentru învățare (100-200 cuvinte pe minut); lectura pentru înțelegere (200-400 de cuvinte pe minut); și lectura superficială (400-700 de cuvinte pe minut). Lectură pentru înțelegere este lectura necesară zi cu zi pentru majoritatea oamenilor. Lectura superficială este utilă pentru prelucrarea unor cantități mari de text la un nivel scăzut de înțelegere (sub 50%).
Studiile științifice au demonstrat că, tinînd cont de limitele anatomice ale ochiului, lectura (definită aici drept captarea și decodificarea tuturor cuvintelor de pe fiecare pagină) nu se poate face cu o viteză mai mare de 900 de cuvinte pe minut.
În alegerea vitezei de citire corespunzătoare este nevoie să se țină cont că citirea este flexibilă: mai încetinită atunci când conceptele sunt prezentate detaliat și atunci când materialul este nou, și mai rapidă atunci când materialul este familiar și conceptele prezentate sunt generale. Cursurile și cărțile despre îmbunătățirea vitezei de citire îi încurajează adeseori pe cititori să își accelereze viteza de citire. Testele de înțelegere a unui text îi fac pe cititori să creadă că și înțelegerea lor este în continuă îmbunătățire; totuși, competență-în-citire trebuie să țină cont că citirea superficială este periculoasă dacă este preponderent folosită.
Viteza de citire a fost folosită ca o măsură în cercetări pentru a determina efectul unor intervențiilor asupra vederii umane. Cochrane Systematic Review a folosit viteza de citire în număr de cuvinte pe minut ca principal rezultat atunci când a comparat diferite resurse pentru lectură folosite de adulți cu deficiențe de vedere.
Notă: datele de la Taylor (engleză) și Landerl (germană) sunt bazate pe texte de dificultate incrementală; celelate date care au fost obținute atunci când toate grupele de vârstă au citit același text.
Dezvoltare de aptitudini
miniatura|Addy Vannasy le citește cu voce tare copiilor dintr-un sat din Laos. Cititul cu voce tare este o tehnică comună de îmbunătățire a alfabetizării. Big Brother Mouse, organizația care s-a ocupat de acet eveniment își pregătește personalul pentru a ști tehnicile de citit cu voce tare: Să ai contact vizual cu publicul. Să îți modulezi vocea. Să faci pauză din când în când pentru a crea efecte teatrale. Modul în care învățăm să citim este influențat de procese cognivite lexicale dar și sub-lexicale. Lectura sub-lexicală, implică predarea citirii prin asocierea caracterelor sau a grupurilor de caractere cu sunete sau folosind metodologia de învățare fonetică.
Unele teste încorporează în aceași timp mai multe dintre componentele prezentate de mai sus. De exemplu, Testul de lectură Nelson-Denny punctează cititorii atât pentru viteza cu care pot citi un pasaj cît și capacitatea de a răspunde cu exactitate la întrebările legate de acel pasaj. Cercetările recente au pus sub semnul întrebării validitatea Testului de Lectură Nelson-Denny, în special atunci când este folosit pentru a identifica dizabilități de citire.Lectura lexicală implică învățarea de cuvinte sau fraze fără a da atenție caracterelor sau grupurilor de caractere care le compun sau prin utilizarea metodologiei limbajul integral de predare și învățare. Câteodată limbajul integral este considerat că face concurență metodologiei de învățate fonetice și că tinde să afecteze scrierea corectă. Deprinderea de a citi într-o limbă străină, mai ales învățată la maturitate, poate fi un proces diferit de cel de învățare a cititului în limba maternă petrecut în copilărie.
Există cazuri de copii foarte mici care au învățat singuri să citească. Un astfel de caz a fost Truman Capote care se pare că a învățat singur să scrie și să citească la vârsta de cinci ani. Există, de asemenea, mărturii despre oameni care au învățat singuri să citească comparând semnele rutiere sau pasajele Biblice cu ceea ce se vorbea despre ele.
Activitatea creierului la copii mai mari și la tineri poate prezice modul în care li se vor dezvolta abilitățile de citire. Modul în care se dezvoltă zonele ortografice și fonologice din creier sunt importante pentru citire. Copiii mici care au o capacitate mai mare de procesare a caracteristicilor fonologice ale cuvintelor au abilități de citire mult îmbunătățile față de copiii mai mari care se concentrează pe reprezentarea ortografică a cuvintelor.
Metode de citire Există mai multe tipuri și metode de lectură, care pot fi folosite pentru diferite materiale și scopuri: stanga|cadru|Cititul este un proces intensiv în care ochiul se mișcă repede pentru a asimila textul. Foarte puțin din text este însă văzut cu exactitate. Pentru a înțelege procesul de citire este necesar să se înțeleagă percepția vizuală și mișcarea ochilor. Lectura silențioasă sau subvocalizată combină lectura vizuală cu vocalizarea silențioasă. Cei interesați de viteza cu care se citește susțin că acest mod de a citi este lent și încetinește înțelegerea textelor. Există însă studii care îi contrazic, mai ales când e vorba de texte dificile.
Viteza de citire este o colecție de metode care contribuie la creșterea vitezei de citire fără o produce o reducere semnificativă în înțelegere sau memorare. Metodele includ trecerea superficială peste sau trunchierea cuvintelor dintr-un corp de text pentru a crește viteza de citire. Această colecție de metode este strâns legată de viteza de învățare.