Antoaneta Liliana Olteanu (n. 22 ianuarie 1968, București) este profesor de limbă și literatură rusă, etnolog și traducător român.
Biografie
Antoaneta Olteanu este profesor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, Departamentul de Filologie rusă și slavă, autor a numeroase cărți din domeniul culturii și civilizației ruse (Miturile Rusiei clasice, Rusia imperială. O istorie culturală a secolului al XIX-lea), al etnologiei comparate (Ipostazele maleficului în medicina magică, Metamorfozele sacrului, Școala de Solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, Calendarele poporului român, Reprezentări ale spațiului în credințele românești, Dicționar de mitologie. Demoni, duhuri, spirite; Zile și demoni. Calendar și mitologie populară rusă etc.). A realizat, de asemenea, numeroase traduceri din limba rusă.
După absolvirea Școlii generale nr.9 din București și a liceului „Gheorghe Șincai”, a urmat Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, secția rusă-română (absolvită în anul 1990). Studiile din facultate au conturat cele două domenii majore de interes, cultura și civilizația rusă și folclorul românesc. Descoperit din anul I de facultate prin intermediului profesorului Octav Păun, interesul pentru folclor a continuat pe parcursul facultății prin frecventarea cercului de specialitate din Facultatea de Litere și, chiar din anul I, prin participarea la tabăra studențească de folclor. Lucrarea de licență a fost primul demers comparativ româno-rus, iar această perspectivă comparatistă, chiar mai amplă, a continuat în toate studiile realizate. După ce a fost angajată, prin concurs, la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, în ianuarie 1991, specialiștii în folclor - profesorii Mihail Marinescu și Nicolae Roșianu - au încurajat-o să urmeze această direcție. În anul 1992 s-a înscris la doctorat la Universitatea din București (coordonator prof.dr. Corneliu Barborică), dar tema și coordonarea au fost supravegheate îndeaproape de mai mulți mentori - acad. dr. Viktor Gațak, de la Institutul pentru Literatură Mondială de la Moscova, prof. Mihail Marinescu, prof. Nicolae Constantinescu și cercet. șt. Alexandru Dobre de la Institutul de Etnografie și Folclor. În anul 1995, pe 10 iulie, a obținut titlul de doctor în filologie pentru cercetarea Personaje malefice în mitologia romanică și slavă. miniatura|Promoția 1990 Facultatea de Limbi și Literaturi Străine. Cu Solomon Vaimberg, Albert Kovacs, Victoria Frîncu, Mircea Gheorghiu, Aneta Dobre, Gheorghe Barbă, Mihail Marinescu Începând cu anul 1998 au început să apară primele cercetări științifice. Cu deosebire cele din domeniul folclorului, prin tema de cercetare - mitologie populară, demonologie -, aproape deloc studiată până atunci din cauza regimului politic din România, s-au bucurat de un mare succes, fiind reeditate de mai multe ori.
Antoaneta Olteanu este membru al Asociației Profesorilor de Limba și Literatura Rusă din România din 1991 (în perioada 1995-1997 a fost secretar-general al acesteia), membru al Asociației Slaviștilor din România (membru din 2004, vicepreședinte din 2006, iar din 2016 - președinte al asociației), membru-reprezentant al României în Comitetul Internațional al Slaviștilor, din 2009, precum și membru al altor organizații profesionale: membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala de Traduceri Literare, din 2009, iar, peste trei ani, membru în Consiliul de coordonare a Filialei de traduceri literare a USR; membru al ASER (Asociația de Științe Etnologice din România), al SEEFA (Slavic and East European Folklore Association), ISFNR (International Society for Folk Narrative Research), membru al EASA (European Association of Social Anthropologists) din 2008.
miniatura|26 august 2017, Tronoșa, Serbia. Cu Piotr Fast, Natalia Bernițkaia, Karia Kitanova
Volume de autor
Etnologie
Etnologia este unul dintre domeniile de referință, în care au fost aduse contribuții importante la studierea mitologiei populare. Teza de doctorat, Personaje malefice în mitologia romanică și slavă, de factură comparatistă, a fost publicată sub numele Mitologie comparată la Editura Universității din București în anul 1998. Aici sunt cuprinse conceptele fundamentale pe care le va adapta la realitățile românești și slave din domeniul etnologiei - spațiu sacru, timp sacru, sistemul opozițiilor binare, de influență eliadescă, dar și sistematizarea personajelor demonice, a principiilor magiei ș.a.m.d. Ca exemplificare a teoriilor din acest volum au apărut, în același an, volumele Ipostaze ale maleficului în medicina magică (Editura Paideia, București, 1998), consacrat fenomenului descântatului, prezentat ca text și ritual, apoi Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară (Editura Paideia, București, 1998), care descompune universul magic țărănesc în ființe, obiecte, plante, spații și acțiuni magice. descrise ca aflându-se într-un complex mai amplu de reprezentări religios-filosofice ale țăranului român. Un alt dicționar de mitologie, Dicționar de mitologie. Demoni, duhuri, spirite (Ed. Paideia, București, 2004) cuprinde personaje demonice din diferite mitologii, dar care păstrează totuși, în pofida distanței dintre arealele culturale, numeroase trăsături comune.
Un alt studiu important, cu o largă răspândire, cunoscând mai multe tiraje, este Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat (Editura Paideia, București, 1998). Cele două perspective de cercetare, comparatistă, teoretic, respectiv practic, se regăsesc aici. Universul magiei și vrăjitoriei populare este descris aproape exhaustiv, cititorul și specialistul putând avea o imagine aproape completă a actelor magice practicate în trecut sau chiar în prezent. Perspectiva diacronică și cea amplu comparatistă nu fac decât să confirme universalitatea modului de gândire arhaic al țăranului român.
Elementele magice pe care le presupune timpul sacru au fost sistematizate în mai multe lucrări (Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001, Zile și demoni. Calendar și mitologie bulgară, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2008, Zile și demoni. Calendar și mitologie populară bulgară, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2008). De o mare popularitate s-a bucurat Calendarele poporului român, care a primit numeroase aprecieri de la specialiști, dar și premii, fiind un instrument de lucru extrem de util. Această mare sinteză, dezvoltată masiv în 2009, cuprinde materiale de arhivă, credințe populare din toate regiunile locuite de români, culegeri de folclor ale clasicilor etnologiei române, calendar bisericesc fix și mobil, precum credințe variate despre unități mai mici ale timpului (zile, ceasuri etc.).
Pentru a încheia abordarea mitică a universului țărănesc. Antoaneta Olteanu a realizat și volumul Reprezentări ale spațiului în credințele românești (Editura Paideia, București, 2009). Lucrarea are trei planuri majore - universul cel mai apropiat, casa, credințe despre lumea aceasta și spațiile sacre ale ei, credințe despre lumea cealaltă, cu o topografie detaliată. miniatura|Tabăra de folclor Vrancea, 1989. Cu Nicolae Constantinescu, Mihai Pop și Nicolae Bot
Mitologie comparată, Editura Universității București, 1998, 352 p. Ipostaze ale maleficului în medicina magică, Editura Paideia, București, 1998, 329 p. Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, Editura Paideia, București, 1998, 377 p. Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, Editura Paideia, București, 1999, 616 p.; ediția a doua, 2007 Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001, 744 p., ediția a doua, 2003, ediția a treia, 2006; ediția a patra, adăugită, 2009, 592 p., http://stirileprotv.ro/stiri/omul-care-aduce-cartea/omul-care-aduce-cartea-antoaneta-olteanu-din-intelepciunea-poporului-roman-octombrie.html Dicționar de mitologie. Demoni, duhuri, spirite, Editura Paideia, București, 2004, 567 p. Zile și demoni. Calendar și mitologie populară rusă, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2008, 298 p. Zile și demoni. Calendar și mitologie populară bulgară, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2008, 248 p. Reprezentări ale spațiului în credințele românești, Editura Paideia, București, 2009, 348 p. Mitologie română, vol.1-3, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2021, 512 + 354 + 425 p. miniatura|Emisiune la TV Trinitas, 2016
Civilizație rusă miniatura|Lansarea Bandiților lui Vasile Ernu, 2016 Cărțile consacrate civilizației ruse reprezintă celălalt mare domeniu de cercetare. Destinate a fi, în primul rând, materiale de studiu pentru studenți, sunt adresate în egală măsură și cititorilor iubitori de cultură. Perspectiva aleasă e una mixtă - studiile sunt bogat documentate din punct de vedere istoric, dar, în aceeași măsură, reunesc și fondul literar, extrem de bogat, al fiecărei perioade. Până în acest moment au fost acoperite două perioade mari - perioada vede și începutul perioadei moderne (Civilizația rusă. Perioada veche și modernă, Editura Paideia, București, 1998; Miturile Rusiei clasice, Editura Paideia, București, 2014) - și perioada imperială, Rusia secolului al XIX-lea (Rusia imperială. O istorie culturală a secolului al XIX-lea, Ed. All, București, 2011. Este în curs de pregătite și o civilizație a lumii sovietice, mai bine zis, viața de zi cu zi din Rusia sovietică. Civilizația rusă. Perioada veche și modernă, Editura Paideia, București, 1998, 180 p.; ediția a doua, 2007 Miturile Rusiei clasice, Editura Paideia, București, 2004, 278 p.; ediția a doua, 2009 Rusia imperială. O istorie culturală a secolului al XIX-lea, Ed. All, București, 2011, 428 p. http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/distractii-la-curtea-tarilor-de-antoaneta-olteanu-8980606; http://ce-am-mai-citit.blogspot.ro/2014/03/antoaneta-olteanu-rusia-imperiala-o.html
Literatură rusă
Un al domeniu mare de cercetare este cel al literaturii ruse. Antoaneta Olteanu s-a concentrat pe literatura rusă contemporană, căreia i-a consacrat două volume. Structura tip medalion se datorează și principiului de bază ales de autoare, de a publica autori traduși în limba română, pentru a fi mai accesibili cititorilor români. O primă variantă a acestui volum de studii este Literatura rusă contemporană. Direcții de evoluție a prozei (Editura Paideia, București, 2005), care a fost dezvoltată mai apoi în volumul Proza rusă contemporană (București, Ed. Paideia, 2008). Anul acesta va apărea un volum de sinteză consacrat postmodernismului rus, autoarea consacrându-se mai mult pe poetica acestei mișcări literare (Alei bifurcate. O hermeneutică a postmodernismului rus).
Pe lângă proza contemporană, Antoaneta Olteanu se ocupă și de proza recuperată, literatură distopică și antitotalitară, direcție care vine în întâmpinarea celuilalt câmp de interes menționat, cultura și civilizația sovietică. Autoarea a realizat și publicat până acum mai multe studii despre proza de lagăr și detenție, memorialistică și demitizarea realităților și personalităților lumii sovietice, ce se vor regăsi amplificate într-o lucrare de anvergură consacrată lumii lagărului văzută prin prisma celor ce au fost închiși acolo.
Literatură rusă contemporană. Direcții de evoluție a prozei, Editura Paideia, București, 2005, 264 p. Proza rusă contemporană, Paideia, București, 2008, 480 p. Alei bifurcate. Poetica postmodernismului rus, Ed. Paralela 45, Pitești, 2019, 256 p.
Imagologie
Civilizație combinată cu literatură și mai ales cu o interpretare extrem de personală a evenimentelor, sub formă de clișee și stereotipuri, imagologia este un alt domeniu de interes. Primul proiect din această direcție, realizat în urma unui grant de cercetare, este consacrat spațiului balcanic cu imaginarul său. Homo balcanicus. Câteva trăsături ale mentalității balcanice este o introducere în această problematică, pentru care este nevoie o abordare mult mai amplă, care își așteaptă momentul.