Nicolae Togan (n. 6 noiembrie 1849, Ghijasa de Sus – d. 6 ianuarie 1935, Sibiu) a fost un preot, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.
Biografie A urmat studiile gimnaziale la Sibiu. Între 1881 și 1885 a studiat teologia la Blaj. În 1886 devine preot, întorcându-se la Sibiu și acceptând un post de dascăl la Școala Civilă Superioară de Fete a Asociațiunii.Mircea Vaida-Voevod, Gelu Neamțu, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților; Ioachim Crăciun: Documente la un sfert de veac de la Marea Unire, vol. II, Editura Academiei Române, 2008, p. 287
Începând cu 1892 a predat și la Liceul de Stat din Sibiu, ulterior devenind bibliotecar. În anul 1901 a fost numit paroh al Bisericii dintre Brazi și protopop unit al Sibiului. Totodată a fost cooptat în redacția de istorie a revistei Astra.Mircea Vaida-Voevod, Gelu Neamțu, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților; Ioachim Crăciun: Documente la un sfert de veac de la Marea Unire, vol. II, Editura Academiei Române, 2008, Ibidem
A fost un însemnat colaborator al Enciclopediei Române. A editat împreună cu Silvestru Moldovan un dicționar al localităților cu populație română din fostul regat al Ungariei.Mircea Vaida-Voevod, Gelu Neamțu, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților; Ioachim Crăciun: Documente la un sfert de veac de la Marea Unire, vol. II, Editura Academiei Române, 2008, p. 288
A fondat mai multe organizații culturale și bisericești, colaborând la ridicarea multor biserici, școli și case parohiale. S-a aflat în corespodență cu Ion Agârbiceanu.Corespondență între Ion Agârbiceanu și Nicolae Togan, tribuna.ro, 23 noiembrie 2010. Accesat la 12 mai 2022. A fost înmormântat în cimitirul de la Biserica dintre Brazi din Sibiu.
Distincții și merite Este numit cavaler de onoare al Ordinului „Francisc Iosif”. Primește medalia „Răsplata muncii pentru Biserică”, clasa I. După 1918 a devenit membru al Ordinului „Steaua României”, în grad de ofițer.
Scrieri Episcopul Ioan Inocențiu Klein și sașii din Sibiiu, în: „Transilvania”, sept.-oct. 1899, pag. 265-269 (pag. 13-17 ale documentului pdf); Catalogul bibliotecii Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului, Sibiu, 1895; Indice alfabetic al publicațiunilor revistei “Transilvania” al “Actelor și Analelor Asociațiunii transilvane” (1861-1894), Sibiu; Românii din Transilvania la 1733; Dicționarul numirilor de localități cu poporațiune română din Ungaria, Sibiiu, 1909; Dicționarul numirilor de localități cu poporațiune română din Transilvania, Banat, Crișana și Maramurăș, Editura „Asociațiunii”, Sibiiu, 1919; Istoria protopopiatului greco-catolic al Sibiului, ediție îngrijită de Bianca Magdău, Petru Magdău, Presa Universitară Clujeană, 2010.
Note
Bibliografie Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voievod, 1 Decembrie 1018. Mărturii ale participanților, vol. II, Editura Academiei Române, 2008; Ioan I. Șerban, Nicolae Josan, Dicționarul Personalităților Române. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Alba Iulia, 2003. (ISBN 973-8141-90-7)
Legături externe Dicționarul teologilor români WorldCat Identities, Togan Nicolae
Vezi și Lista delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
Categorie:Nașteri în 1849 Categorie:Decese în 1935 Categorie:Români greco-catolici Categorie:Sibieni Categorie:Decorați cu Ordinul Franz Joseph Categorie:Ofițer al Ordinului Steaua României Categorie:Delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia Categorie:Protopopi români Categorie:Români din Austro-Ungaria Categorie:Preoți greco-catolici români Categorie:Decese în Sibiu